Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru m├óhnire

M├éHN├Ź, m├óhnesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. A cauza sau a sim╚Ťi o (u╚Öoar─â) durere sufleteasc─â; a (se) ├«ntrista, a (se) am─âr├«, a (se) sup─âra. ÔÇô Et. nec.
M├éHN├ŹRE, m├óhniri, s. f. Faptul de a (se) m├óhni; sentiment de ├«ntristare, ├«ndurerare, am─âr─âciune, sup─ârare; m├óhniciune. ÔÇô V. m├óhni.
M├éHN├Ź, m├óhnesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. A cauza sau a sim╚Ťi o (u╚Öoar─â) durere sufleteasc─â; a (se) ├«ntrista, a (se) am─âr├«, a (se) sup─âra. ÔÇô Et. nec.
M├éHN├ŹRE, m├óhniri, s. f. Faptul de a (se) m├óhni; sentiment de ├«ntristare, ├«ndurerare, am─âr─âciune, sup─ârare; m├óhniciune. ÔÇô V. m├óhni.
M├ÄHN├Ź, m├«hnesc, vb. IV. Tranz. A pricinui cuiva o sup─ârare; a ├«ntrista, a ├«ndurera. Parc-a╚Ö pl├«nge via╚Ťa toat─â Dac-a╚Ö ╚Öti c─â te-ani m├«hnit. CO╚śBUC, P. I 178. Niciodat─â plecarea lui Gheorghe la ╚Öcoal─â nu milmise casa at├«t de ad├«nc. VLAHU╚Ü─é, O. A. I 120. Laudele lor, desigur, m-ar m├«hni peste m─âsur─â. EMINESCU, O. I 141. ÔÖŽ Refl. A se ├«ntrista, a deveni trist. Cic, auzind mo╚Ö Nichifor de aceasta, cumplit s-ar fi m├«hnit ├«n sufletul s─âu. CREANG─é, P. 110. Toderic─â se m├«hnea c─â n-are vin mai hun. NEGRUZZI, S. I 82.
M├ÄHN├ŹRE, m├«hniri, s. f. ├Äntristare; triste╚Ťe. Catrina sta cu buzele str├«nse... leg─ân├«ndu-╚Öi, ├«n umbletul r─âdvanului, amarele ei m├«hniri. SADOVEANU, Z. C. 327. Avea multe cuvinte de m├«hnire ├«n ziua aceea. BASSARABESCU, S. N. 54. Scump suvenir de fericire, Cu.glasul t─âu de n─âlucire Alungi ades a mea m├«hnire. ALECSANDRI, T. I 183.
m├óhn├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. m├óhn├ęsc, imperf. 3 sg. m├óhne├í; conj. prez. 3 s─â m├óhne├ísc─â
m├óhn├şre s. f., g.-d. art. m├óhn├şrii; pl. m├óhn├şri
m├óhn├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. m├óhn├ęsc, imperf. 3 sg. m├óhne├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. m├óhne├ísc─â
m├óhn├şre s. f., g.-d. art. m├óhn├şrii; pl. m├óhn├şri
M├éHN├Ź vb. 1. a (se) am─âr├«, a (se) indispune, a (se) ├«ndurera, a (se) ├«ntrista, a (se) nec─âji, a (se) sup─âra, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) obidi, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) sc├órbi, (├«nv.) a (se) o╚Ť─âr├«, a (se) r├óvni, (fig.) a (se) c─âtr─âni. (L-ai m├óhnit pe tata cu vorbele tale.) 2. v. ├«ntrista. 3. v. posomor├«.
M├éHN├ŹRE s. 1. am─âr─âciune, ├«ntristare, necaz, sup─ârare, triste╚Ťe, (├«nv. ╚Öi pop.) obidire, (pop.) obid─â, (├«nv. ╚Öi reg.) sc├órb─â, (Transilv., Mold. ╚Öi Bucov.) b─ânat, (├«nv.) m├óhneal─â, m├óhniciune, sc├órbie, (fig.) c─âtr─ânire. (╚Üi-a trecut ~?) 2. ├«ndurerare, ├«ntristare, (fig.) r─ânire. (~ unei persoane.) 3. v. ├«ntristare. 4. v. posomoreal─â.
M├óhnire Ôëá pl─âcere, veselie, voio╚Öie
m├«hn├ş (m├óhn├ęsc, m├óhn├şt), vb. ÔÇô 1. (├Änv.) A ├«ndep─ârta, a desp─âr╚Ťi: episcopul ce va fi negrijnic de biseric─â ╚Öi se va m├«hni de rug─âciune (Pravila Mic─â). ÔÇô 2. A ├«ntrista, a sup─âra, a ap─âsa. ÔÇô Bg. mahnuvam ÔÇ×a desp─âr╚ŤiÔÇŁ, din sl. machati ÔÇ×a agitaÔÇŁ (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Cihac, II, 182; Tiktin), cf. bg. maham ÔÇ×a agitaÔÇŁ, sb. mahnuti ÔÇ×a mi╚ÖcaÔÇŁ. Sensul ├«nv. al lui m├«hni nu apare ├«n dic╚Ťionare. ÔÇô Der. m├«hneal─â, s. f. (├«nv., ├«ntristare, sup─ârare, chin); m├«hnicios, adj. (dureros, ├«ntrist─âtor); m├«hniciune, s. f. (├«nv., chin).
A M├éHN├Ź ~├ęsc tranz. A face s─â se m├óhneasc─â; a am─âr├«; a ├«ntrista; a sc├órbi. /Orig. nec.
A SE M├éHN├Ź m─â ~├ęsc intranz. (despre persoane) A deveni trist; a sim╚Ťi o durere sufleteasc─â; a se am─âr├«; a se ├«ntrista; a se sc├órbi. /Orig. nec.
m├óhn├Č v. a (se) ├«ntrista foarte. [Origin─â necunoscut─â].
m─âhn├ęsc (est) ╚Öi m├«hn├ęsc (vest) v. tr. (vsl. *mahnonti, mahati, a agita, a v├«ntura; s├«rb. mahnuti, mahati, bg. mahnuvam, rus. mahn├║t─ş, mah├ít─ş). ├Äntristez ad├«nc.
m─âhn├şre f. ├Äntristare ad├«nc─â.
m├«hn├ęsc, V. m─âhnesc.
M├ÄHNI vb. 1. a (se) am─âr├«, a (se) indispune, a (se) ├«ndurera, a (se) ├«ntrista, a (se) nec─âji, a (se) sup─âra, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) obidi, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) sc├«rbi, (├«nv.) a (se) o╚Ť─âr├«, a (se) r├«vni, (fig.) a (se) c─âtr─âni. (L-ai ~ pe tata cu vorbele tale.) 2. a durea, a ├«ndurera, a ├«ntrista, (├«nv.) a dos─âdi, (fig.) a r─âni. (M─â ~ ce-mi spui.) 3. a (se) ├«ntrista, a (se) posomor├«, (├«nv.) a (se) t├«nji, (fig.) a (se) ├«nnegura, a (se) ├«nnora, a (se) ├«ntuneca, a (se) mohor├«. (Ce te-ai ~ a╚Öa? Parc─â ╚Ťi s-au ├«necat cor─âbiile!)
M├ÄHNIRE s. 1. am─âr─âciune, ├«ntristare, necaz, sup─ârare, triste╚Ťe, (├«nv. ╚Öi pop.) obidire, (pop.) obid─â, (├«nv. ╚Öi reg.) sc├«rb─â, (Transilv., Mold. ╚Öi Bucov.) b─ânat, (├«nv.) m├«hneal─â, m├«hniciune, sc├«rbie, (fig.) c─âtr─ânire. (╚Üi-a trecut ~?) 2. ├«ndurerare, ├«ntristare, (fig.) r─ânire. (~ unei persoane.) 3. durere, ├«ntristare, (├«nv.) dosad─â. (Ce ~ s─â aud una ca asta de la tine!) 4. ├«ntristare, posomoreal─â, triste╚Ťe, (rar) pos─âceal─â, (fig.) ├«nnorare. (~ i se vedea pe fa╚Ť─â.)

Mâhnire dex online | sinonim

Mâhnire definitie

Intrare: mâhni
mâhni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: mâhnire
mâhnire substantiv feminin