Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 defini╚Ťii pentru luterie

LUTER├ŹE s. f. 1. profesiunea de lutier. 2. fabric─â, magazin de instrumente muzicale cu coarde. (< fr. lutherie)
luterie, arta construirii instrumentelor cu coarde ╚Öi arcu╚Ö, termen derivat din cel atribuit construirii lautei*. Limit├ónd termenul la arta construirii vl., dificult─â╚Ťile ├«nt├ómpinate de cercet─âtori privesc nu numai stabilirea primilor autori de vl., dar ╚Öi locurile de origine ale acestui instr. Totu╚Öi veritabila istorie a l. ├«ncepe ├«n Italia, ├«nsum├ónd peste dou─â sec. de str─âdanii, de continui aspira╚Ťii spre perfec╚Ťiune. ├Än sec. 16, ╚Öcoala din Brescia ├«ntr─â ├«n instorie prin Gasparo da Salo, Giovanni ╚Öi Pietro Maggini; ╚Öcoala cremonez─â prin familiile Amati, Guarneri ╚Öi Stradivari; ╚Öcoala napolitan─â prin familiile Rugg[i]eri, prin Grancino, Testore etc. Ca ╚Öi ├«n istoricul ╚Öcolilor de vl., cercet─âtorul poate urm─âri influen╚Ťa geniului constructorilor it. ├«n toate ╚Ť─ârile care aveau deja o tradi╚Ťie ├«n construirea lautelor sau a vechilor viole*. Se poate studia enigmatica personalitate a lutierului Gaspard Duiffoprugcar, de origine tirolez─â, dar a c─ârui activitate s-a desf─â╚Öurat ├«nt├ói la Bologna, apoi la Lyon. ╚ścoala de la Mirecourt creeaz─â un fond de lucr─âri care a format mul╚Ťi lutieri fr. Familia Vuillaume, sau numele unor Lupot (care se remarc─â prin imitarea perfect─â a instr. lui Stradivari), Chappuy sau Bernardel ╚Öi Gand, ilustreaz─â prestigiul l. fr. ├«ntre 1750-1880. ├Än etapa contemporan─â, se remarc─â Hell ╚Öi Paul Kaul (care semneaz─â dou─â viori ÔÇ×EnescoÔÇŁ). ╚ścoala tirolez─â ini╚Ťiat─â de Jakob Steiner, elev al lui Nicol├▓ Amati, ├«nscrie numele unor ilu╚Ötri constructori, ca Albanus (Alvani), Thir, Klotz. ├Än Rom├ónia, ├«n care instr. popular cel mai r─âsp├óndit este vioara, ├«n care lemnul de rezonan╚Ť─â este cunoscut ├«n ├«ntreaga lume, nu s-a profilat o ╚Öcoal─â de lutieri. Totu╚Öi anumite talente care au studiat cu me╚Öteri str─âini ╚Öi-au c├ó╚Ötigat un nume prin maniere personale de lucru. Re╚Ťinem: C─ârbunescu, R─âdulescu, Scheffler, prof. Bianu, Ap─âteanu, Macarie, Pohoryles, Paraiciuc, Megasiuc, ╚śtirbulescu, Ichimescu ╚Öi me╚Öterul, cel mai autorizat ├«n materie, Iosif Pollak. La Reghin se ├«ncearc─â, dep─â╚Öirea stadiului de fabric─â, pentru a se trece ╚Öi la construc╚Ťia manufacturat─â. ├Än fruntea str─âdaniilor se afl─â R. Boiangiuc.

Luterie dex online | sinonim

Luterie definitie