Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru luntre

L├ÜNTRE, luntri, s. f. Ambarca╚Ťiune cu fundul plat ╚Öi cu prora ╚Öi pupa ├«nclinate, folosite pe ape f─âr─â valuri mari; barc─â (cu v├ósle). ÔŚŐ Expr. A se face (sau a se pune, a se a╚Öeza) luntre ╚Öi punte = a ├«ncerca pe toate c─âile ╚Öi prin toate mijloacele s─â ob╚Ťin─â sau s─â realizeze ceva sau s─â ├«mpiedice realizarea a ceva. [Pl. ╚Öi: luntre] ÔÇô Lat. *lunter, -tris ( = linter).
L├ÜNTRE, luntre, s. f. Ambarca╚Ťie cu fundul plat ╚Öi cu prora ╚Öi pupa ├«nclinate, folosit─â pe ape f─âr─â valuri mari; barc─â (cu v├ósle). ÔŚŐ Expr. A se face (sau a se pune, a se a╚Öeza) luntre ╚Öi punte = a ├«ncerca pe toate c─âile ╚Öi prin toate mijloacele s─â ob╚Ťin─â sau s─â realizeze ceva sau s─â ├«mpiedice realizarea a ceva. [Pl. ╚Öi: luntri] ÔÇô Lat. *lunter, -tris (= linter).
L├ÜNTRE, luntre ╚Öi luntri, s. f. Barc─â de obicei cu v├«sle. Pe r├«mnic ├«n p─âpuri╚Öul t├«n─âr, neagr─â ╚Öi nemi╚Öcat─â, sta o luntre cu lope╚Ťile ├«n laturi, ca o pasere ostenit─â, cu aripile at├«rnate. SADOVEANU, O. I 101. Iar din umbre de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele sp├«nzurate de catarg. EMINESCU, O. I 154. Bate v├«ntul s─âlcile, S─â porneasc─â luntrile. HODO╚ś, P. P. 81. ÔŚŐ Expr. A se face (sau a se pune, a se a╚Öeza) luntre ╚Öi punte = a ├«ncerca toate mijloacele spre a realiza sau spre a ob╚Ťine ceva. Tot el se a╚Öezase luntre ╚Öi punte... s─â potoleasc─â ├«nd├«rjirea o╚Ötirii. C. PETRESCU, R. DR. 23. C├«nd c─âdea c├«te un p├«rjol... el se f─âcea luntre ╚Öi punte ╚Öi-╚Öi sc─âpa ╚Ťeara. ISPIRESCU, L. 11. S-a pus el ÔÇô nu-i vorb─â ÔÇô luntre ╚Öi punte... dar degeaba i-a fost. CREANG─é, P. 144.
l├║ntre s. f., g.-d. art. l├║ntrii; pl. luntri
l├║ntre s. f., g.-d. art. l├║ntrei; pl. l├║ntre
LÚNTRE s. v. barcă.
l├║ntre (l├║ntre), s. f. ÔÇô Barc─â. ÔÇô Mr. l─ândur─â. Lat. lynter (Meyer 247; Pu╚Öcariu 1000; Candrea-Dens., 1027; REW 5071), cf. alb. ljundr├ź, vegl. lundro, ngr. ╬╗╬┐߯╗╬Ż¤ä¤ü╬▒. ÔÇô Der. luntrac, s. n. (pr─âjin─â pentru condus barca); luntra╚Ö, s. m. (barcagiu); luntri, vb. (a v├«sli).
L├ÜNTRE ~e f. Ambarca╚Ťie de dimensiuni mici, f─âr─â punte, cu fundul plat, propulsat─â cu ajutorul motorului sau al v├óslelor; barc─â. * A se face (sau a se pune) ~ ╚Öi punte a face tot posibilul pentru a atinge un scop. A sta ├«ntre dou─â ~i a ╚Ťine ╚Öi cu unul ╚Öi cu altul; a ├«mbina dou─â interese opuse. [G.-D. luntrei; Sil. lun-tre] /<lat. lunter
luntre f. vas mic ce se m├ón─â pe ap─â numai cu lope╚Ťi: a se face luntre ╚Öi punte, a face imposibilul. [Lat. LUNTREM].
l├║ntre f., pl. ─ş (lat. linter, pop. lunter). Barc─â, cel ma─ş mic vas de navigat. A te face luntre ╚Öi punte, a face tot posibilu p. un scop.
LUNTRE s. barc─â, (prin Ban.) schel─â. (O ~ pesc─âreasc─â.)
a sta cu fundul în două / șapte luntri expr. 1. a fi oportunist. 2. a nu ști ce vrea.

Luntre dex online | sinonim

Luntre definitie

Intrare: luntre (pl. -re)
luntre pl. -re substantiv feminin
Intrare: luntre (pl. -ri)
luntre pl. -ri