Definiția cu ID-ul 683939:
lung, -ă adj. (lat.
lŏngus, it.
lungo, sard.
longu, pv.
lonc, fr.
long, sp.
luengo, pg.
longo). Întins, mare de la un capăt la altu vorbind de locurĭ orizontale, atîrnate saŭ înfipte:
drum, drug, baston, dinte lung; linie, ață, suliță, barbă lungă. De mare durată, îndelungat:
călătorie, suferință lungă; marș, cîntec, discurs lung. Vedere lungă, care străbate departe.
Zeamă lungă, mîncare cu prea multă apă.
Iron. Om lung, prea înalt și slab. S. n. fără pl.
A nu-țĭ cunoaște (ști saŭ
vedea) lungu nasuluĭ, a nu-țĭ da socoteală de valoarea ta, a crede că eștĭ maĭ pe sus de cît eștĭ în realitate, a-țĭ permite prea mult față de ciineva.
În lung, în lungime:
opt metri în lung; de-a lungu, în direcțiunea lungimiĭ:
a pune un lemn de-a lungu patuluĭ, a așeza trupele de-a lungu drumuluĭ. În lung și în lat, în toate direcțiunile:
a cutreĭera țara în lung și în lat. Adv. Prelungindu-se, vorbind de sunete:
bucĭumu răsuna lung. Lung dex online | sinonim
Lung definitie