Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru lotrit

LOTRÍT s. n. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. – Lotru (n. pr.) + suf. -it. Cf. fr. lotrite.
LOTRÍT s. n. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. – Lotru (n. pr.) + suf. -it. Cf. fr. lotrite.
lotrít (lo-trit) s. n.
lotrít s. n. (sil. -trit)
LOTRÍT s. (MIN.) pumpelit.
LOTRÍT s.n. (Min.) Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. [< Lotru – râu, afluent al Oltului + -it, cf. fr. lotrite].
LOTRÍT s. n. silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. (< fr. lotrite, cf. Lotru)
LOTRIT s. (MIN.) pumpelit.
LOTRÍT (< n. pr. Lotru) s. n. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat în sistemul monoclinic, de culoare verde; pumpelleyit. A fost descoperit, în 1900, de Gh. Munteanu-Murgoci, pe valea Lotrului.

Lotrit dex online | sinonim

Lotrit definitie

Intrare: lotrit
lotrit substantiv neutru
  • silabisire: -trit