Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru logograf

LOGOGR├üF, logografi, s. m. Denumire dat─â primilor istorici greci care ├«ncercau s─â reconstituie istoria triburilor ╚Öi a ora╚Öelor grece╚Öti pe baza legendelor ╚Öi a cronicilor. ÔÇô Din fr. logographe.
LOGOGR├üF, logografi, s. m. Denumire dat─â primilor istorici greci care ├«ncercau s─â reconstituie istoria triburilor ╚Öi a ora╚Öelor grece╚Öti pe baza legendelor ╚Öi a cronicilor. ÔÇô Din fr. logographe.
logográf (istoric) (-go-graf) s. m., pl. logográfi
logográf s. m. (sil. -graf), pl. logográfi
LOGOGR├üF s.m. 1. Scriitor de proz─â ╚Öi de istorie la vechii greci. 2. Orator care scria pledoarii pentru particulari. [< gr. logographos < logos ÔÇô cuv├ónt, graphein ÔÇô a scrie].
LOGOGRÁF s. m. 1. scriitor de proză și de istorie la vechii greci. 2. orator care scria pledoarii pentru particulari. (< fr. logographe)
logograf m. nume dat primilor prozatori greci, ├«n opozi╚Ťiune cu poe╚Ťii.
*logogr├íf m. (vgr. logogr├íphos, d. l├│gos, cuv├«nt ╚Öi gr├ípho, scri┼ş). Scriitor ├«n proz─â ╚Öi ma─ş ales istoric din primele timpur─ş ale Grecii─ş, cum a fost Erodot. Retor care compunea discursur─ş ╚Öi pledori─ş p. al╚Ťi─ş.
LOGOGR├üF (< fr.; {s} gr. logos ÔÇ×proz─âÔÇŁ + graphein ÔÇ×a scrieÔÇŁ) s. m. (├Än Grecia Antic─â) 1. (La pl.) Primii reprezentan╚Ťi ai prozei istorice (sec. 6-5 ├«. Hr.). L. au prelucrat legende ╚Öi poeme epice populare, ├«ncerc├ónd s─â reconstituie cu ajutorul acestora istoria triburilor ╚Öi a ora╚Öelor grece╚Öti. 2. Spec. Autor de discursuri, de pledoarii pentru al╚Ťii, care, fiind implica╚Ťi ├«ntr-un proces ╚Öi neput├ónd s─â-╚Öi sus╚Ťin─â singuri ap─ârarea, ├«╚Öi comandau pledoariile pe care apoi le rosteau ├«n fa╚Ťa judec─âtorilor. Multe dintre pledoariile p─âstrate de la oratorii Lisias, Demostene, Isocrate ╚Ö.a. au fost scrise la cererea unui client.

Logograf dex online | sinonim

Logograf definitie

Intrare: logograf
logograf substantiv masculin
  • silabisire: -graf