liturghisì v. a citi liturghia.

liturghisésc v. intr. (ngr. liturgó, aor. elîtúrgisa; vsl. liturgisati). Oficiez liturghia.

liturghisí, liturghisesc vb. IV. Tranz. și refl. A (se) face, a (se) oficia liturghia. [Var.: liturgisí vb. IV] – Din sl. liturgisatĭ (< gr. liturgo).