lipít, -ă adj. Prins, fixat cu cleĭ. Uns, acoperit cu lut: vatră lipită. Chear alăturea, exact alăturat: a sta lipit de perete. Calic (orĭ sărac) lipit saŭ lipit pămîntuluĭ (mlat. glebae astrictus), foarte sărac (amintire de la șerbiĭ care n’aveaŭ voĭe să strămute de pe o moșie pe alta).