LIMITRÓF, -Ă, limitrofi, -e, adj. (Despre un ținut, o țară etc.) Care se învecinează cu..., vecin, învecinat, mărginaș. Toate stăruințele lui Leonida pentru a face din Mizil capitala unuia dintre cele trei județe limitrofe au rămas infructuoase. CARAGIALE, O. II 183. ♦ (Învechit, neobișnuit) De frontieră. Venise ordinul guvernatorului general al vilaetului Dunării, către toate autoritățile limitrofe ale Dunării, să mi se dea ajutor în excursiunea mea pre dreapta Dunării. BOLLIAC, O. 271.