Dicționare ale limbii române

2 intrări

24 definiții pentru limitare

LIMITÁ, limitez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi. – Din fr. limiter, lat. limitare.
LIMITÁRE, limitări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) limita și rezultatul ei; restrângere, îngrădire. 2. (Rad.) Menținere a nivelului unui semnal electric în limite prestabilite. – V. limita.
LIMITÁ, limitez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi. – Din fr. limiter, lat. limitare.
LIMITÁRE, limitări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) limita și rezultatul ei; restrângere, îngrădire. 2. (Rad.) Menținere a nivelului unui semnal electric în limite prestabilite. – V. limita.
LIMITÁ, limitez, vb. I. Tranz. A fixa între anumite limite sau granițe, a mărgini, a restrînge, a îngrădi. Ascuțirea crescîndă a contradicțiilor capitalismului în faza imperialistă, ascuțirea contradicției dintre forțele de producție și relațiile de producție limitează din ce in ce mai mult creșterea productivității muncii în societatea capitalistă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 4, 60. M-am învățat de mult să-mi limitez dorințele. C. PETRESCU, C. V. 375.
LIMITÁRE, limitări, s. f. Acțiunea de a limita și rezultatul ei; restrîngere, îngrădire. Politica de limitare a elementelor capitaliste... înseamnă introducerea unei politici de diferențiere între țărănimea muncitoare și elementele capitaliste. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 13/4.
limitá (a ~) vb., ind. prez. 3 limiteáză
limitáre s. f., g.-d. art. limitắrii; pl. limitắri
limitá vb., ind. prez. 1 sg. limitéz, 3 sg. și pl. limiteáză
limitáre s. f., g.-d. art. limitării; pl. limitări
situáție-límită s. f. (sil. -tu-a-ți-e), art. situáția-límită (sil. -ți-a)
LIMITÁ vb. 1. v. delimita. 2. v. mărgini. 3. v. localiza. 4. v. restrânge. 5. v. restrânge. 6. v. reduce. 7. a mărgini, a restrânge, (fig.) a îngrădi. (A ~ drepturile cuiva.)
LIMITÁRE s. 1. v. delimitare. 2. mărginire, reducere, restrângere, rezumare. (~ la strictul necesar.) 3. v. restrângere.
LIMITÁ vb. I. tr., refl. A (se) mărgini, a (se) fixa între anumite limite, a (se) restrânge. [< fr. limiter, it., lat. limitare].
LIMITÁRE s.f. Acțiunea de a (se) limita și rezultatul ei; mărginire, învecinare. [< limita].
LIMITÁ vb. tr., refl. 1. a (se) mărgini, a (se) fixa între anumite limite, a (se) restrânge. 2. a menține nivelul unui semnal electric în limite prestabilite. (< fr. limiter, lat. limitare)
A LIMITÁ ~éz tranz. A readuce la anumite limite; a restrânge; a delimita. ~ puterea cuiva. ~ un buget. /<fr. limiter, lat. limitare
A SE LIMITÁ mă ~éz intranz. A-și impune anumite limite; a se mărgini. /<fr. limiter, lat. limitare
limità v. a fixa, a stabili limitele.
limitare f. acțiunea de a limita: fixare, restricțiune.
*limitațiúne f. (lat. limitátio, -ónis). Acțiunea de a limita. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
*limitéz v. tr. (lat. limito, -áre). Hotărăsc, fixez hotarele unuĭ teritoriŭ. Fig. Restrîng, fixez punctu pînă unde poate merge o acțiune: a limita puterile, autorizațiunea cuĭva, cheltuĭelile. V. refl. Mă mărginesc, îs vecin: moșia luĭ se limitează cu a ta.
LIMITA vb. 1. a circumscrie, a delimita, a demarca, a hotărnici, a marca, a mărgini, (înv.) a hotărî, a semna. 2. a delimita, a mărgini, a străjui, a țărmuri. (Stîlpii de telegraf ~ șoseaua.) 3. a se mărgini, a se mulțumi, a se reduce, a se restrînge, a se rezuma. (Totul s-a ~ la strictul necesar.) 4. a circumscrie, a delimita, a restrînge. (A ~ tema lucrării la...) 5. a se mărgini, a se reduce, a se rezuma, a sta, (rar) a se încheia. (Importanța lucrării nu se ~ doar la...) 6. a mărgini, a restrînge, (fig.) a îngrădi.
LIMITARE s. 1. circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, marcare, mărginire. (~ unui teren.) 2. mărginire, reducere, restrîngere, rezumare. (~ la strictul necesar.) 3. circumscriere, delimitare, restrîngere. (~ unei teme la...)

Limitare dex online | sinonim

Limitare definitie

Intrare: limita
limita verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: limitare
limitare substantiv feminin