Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

34 defini╚Ťii pentru limita

LIMIT├ü, limitez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) fixa ├«ntre anumite limite sau grani╚Ťe; a (se) m─ârgini, a (se) restr├ónge, a (se) ├«ngr─âdi. ÔÇô Din fr. limiter, lat. limitare.
LIM├ŹT─é, limite, s. f. 1. Punct extrem, margine (a unei suprafe╚Ťe, a unui obiect etc.); cap─ât. ÔÖŽ Tonul cel mai ├«nalt sau cel mai profund pe care ├«l poate emite o voce sau un instrument. ÔÖŽ (Mat.) Valoare fix─â c─âtre care tind valorile unei m─ârimi variabile. 2. (├Än sintagma) Limit─â teritorial─â = linie care delimiteaz─â teritoriul unui stat, al unei provincii, al unei regiuni etc.; grani╚Ť─â, hotar. Limit─â silabic─â = locul unde se termin─â o silab─â ╚Öi ├«ncepe alta ├«n fluxul vorbirii. 3. Fig. Punct p├ón─â la care pot ajunge posibilit─â╚Ťile, facult─â╚Ťile intelectuale, mijloacele etc. cuiva. ÔŚŐ Limit─â de v├órst─â = v├órsta p├ón─â la care cineva poate ocupa ├«n mod legal o func╚Ťie public─â. ÔÇô Din fr. limite, lat. limes, -itis.
LIMIT├ü, limitez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) fixa ├«ntre anumite limite sau grani╚Ťe; a (se) m─ârgini, a (se) restr├ónge, a (se) ├«ngr─âdi. ÔÇô Din fr. limiter, lat. limitare.
L├ŹMIT─é, limite, s. f. 1. Punct extrem, margine (a unei suprafe╚Ťe, a unui obiect etc.). ÔÖŽ Tonul cel mai ├«nalt sau cel mai profund pe care ├«l poate emite o voce sau un instrument. ÔÖŽ (Mat.) Valoare fix─â c─âtre care tind valorile unei m─ârimi variabile. 2. (├Än sintagma) Limit─â teritorial─â = linie care delimiteaz─â teritoriul unui stat, al unei provincii, al unei regiuni etc.; grani╚Ť─â, hotar. Limit─â silabic─â = locul unde se termin─â o silab─â ╚Öi ├«ncepe alta ├«n fluxul vorbirii. 3. Fig. Punct p├ón─â la care pot ajunge posibilit─â╚Ťile, facult─â╚Ťile, mijloacele etc. cuiva. ÔŚŐ Limit─â de v├órst─â = v├órsta p├ón─â la care cineva poate ocupa ├«n mod legal o func╚Ťie public─â. ÔÇô Din fr. limite, lat. limes, -itis.
LIMIT├ü, limitez, vb. I. Tranz. A fixa ├«ntre anumite limite sau grani╚Ťe, a m─ârgini, a restr├«nge, a ├«ngr─âdi. Ascu╚Ťirea cresc├«nd─â a contradic╚Ťiilor capitalismului ├«n faza imperialist─â, ascu╚Ťirea contradic╚Ťiei dintre for╚Ťele de produc╚Ťie ╚Öi rela╚Ťiile de produc╚Ťie limiteaz─â din ce in ce mai mult cre╚Öterea productivit─â╚Ťii muncii ├«n societatea capitalist─â. LUPTA DE CLAS─é, 1952, nr. 4, 60. M-am ├«nv─â╚Ťat de mult s─â-mi limitez dorin╚Ťele. C. PETRESCU, C. V. 375.
L├ŹMIT─é, limite, s. f. 1. Punct extrem, linie m─ârgina╚Ö─â, margine. ÔŚŐ Fig. ├Än╚Ťeleg afacerile voastre, dar totul are o limit─â. C. PETRESCU, C. V. 132. ÔŚŐ Limit─â de v├«rst─â = v├«rst─â p├«n─â la care cineva poate ocupa ├«n mod legal o func╚Ťie public─â. ÔÖŽ (Muz.) Tonul extrem cel mai ├«nalt sau cel mai profund pe care-l poate emite o voce sau un instrument. ÔÖŽ (Mat.) Valoare fix─â c─âtre care tind valorile unei m─ârimi variabile. 2. (Mai ales ├«n expr.) Limit─â teritorial─â = linie care delimiteaz─â teritoriul unui stat, al unei provincii, regiuni etc.; grani╚Ť─â, hotar.
limitá (a ~) vb., ind. prez. 3 limiteáză
l├şmit─â s. f., g.-d. art. l├şmitei; pl. l├şmite
!situ├í╚Ťie-l├şmit─â (-tu-a-╚Ťi-e) s. f., art. situ├í╚Ťia-l├şmit─â (-╚Ťi-a), g.-d. art. situ├í╚Ťiei-l├şmit─â; pl. situ├í╚Ťii-l├şmit─â
limit├í vb., ind. prez. 1 sg. limit├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. limite├íz─â
l├şmit─â s. f., pl. l├şmite
situ├í╚Ťie-l├şmit─â s. f. (sil. -tu-a-╚Ťi-e), art. situ├í╚Ťia-l├şmit─â (sil. -╚Ťi-a)
LIMITÁ vb. 1. v. delimita. 2. v. mărgini. 3. v. localiza. 4. v. restrânge. 5. v. restrânge. 6. v. reduce. 7. a mărgini, a restrânge, (fig.) a îngrădi. (A ~ drepturile cuiva.)
L├ŹMIT─é s. 1. v. extremitate. 2. limit─â teritorial─â v. frontier─â. 3. v. extremitate. 4. v. margine. 5. v. cuprins. 6. grani╚Ť─â, hotar, margine, (├«nv.) termen. (Se p─âstreaz─â ├«ntre ~ rezonabile.) 7. v. restric╚Ťie. 8. v. prag. 9. margine, m─âsur─â. (Orice lucru are o ~.)
LIMITÁ vb. I. tr., refl. A (se) mărgini, a (se) fixa între anumite limite, a (se) restrânge. [< fr. limiter, it., lat. limitare].
L├ŹMIT─é s.f. 1. Ceea ce m─ârgine╚Öte ceva; hotar; margine. ÔÖŽ Cel mai ├«nalt sau cel mai profund ton pe care-l poate emite o voce sau un instrument. 2. (Mat.) Valoare fix─â c─âtre care tind valorile unei m─ârimi variabile. 3. (Fig.) Punct p├ón─â la care pot ajunge posibilit─â╚Ťile cuiva. [< fr., it. limite, cf. lat. limes ÔÇô margine].
LIMIT├ü vb. tr., refl. 1. a (se) m─ârgini, a (se) fixa ├«ntre anumite limite, a (se) restr├ónge. 2. a men╚Ťine nivelul unui semnal electric ├«n limite prestabilite. (< fr. limiter, lat. limitare)
L├ŹMIT─é s. f. 1. valoare extrem─â (maxim─â sau minim─â) a unei m─ârimi. ÔŚŐ ceea ce m─ârgine╚Öte ceva; hotar; margine. ÔÖŽ la ~ = ├«n caz extrem. ÔŚŐ cel mai ├«nalt sau cel mai profund ton pe care-l poate emite o voce, un instrument. 2. (mat.) valoare fix─â c─âtre care tind valorile unei m─ârimi variabile. 3. (fig.) punct p├ón─â la care pot ajunge posibilit─â╚Ťile cuiva. (< fr. limite, lat. limes, -itis)
A LIMIT├ü ~├ęz tranz. A readuce la anumite limite; a restr├ónge; a delimita. ~ puterea cuiva. ~ un buget. /<fr. limiter, lat. limitare
A SE LIMIT├ü m─â ~├ęz intranz. A-╚Öi impune anumite limite; a se m─ârgini. /<fr. limiter, lat. limitare
L├ŹMIT─é ~e f. 1) Punct ce marcheaz─â sf├ór╚Öitul unei ├«ntinderi sau suprafe╚Ťe. ÔŚŐ ~ teritorial─â linie de demarca╚Ťie care desparte diferite ╚Ť─âri; hotar; grani╚Ť─â; frontier─â. 2) Ton al unei voci sau al unui instrument, caracterizat prin ├«n─âl╚Ťime sau profunzime extrem─â. 3) Punct extrem al unei ac╚Ťiuni; linie de sus a unei evolu╚Ťii. ÔŚŐ ~ de v├órst─â v├órst─â dup─â care o persoan─â nu mai poate exercita o anumit─â func╚Ťie public─â. 3) mat. Valoarea fix─â spre care tind valorile unei m─ârimi variabile. 4) fig. Punct final pe care ├«l pot atinge posibilit─â╚Ťile, mijloacele sau capacit─â╚Ťile unei persoane. /<fr. limite, lat. limes, ~itis
limità v. a fixa, a stabili limitele.
limit─â f. 1. linie de separa╚Ťiune: limitele ora╚Öului; 2. fig. margine: libertatea are limitele ei.
*l├şmit─â f., pl. e (lat. limes, limitis m.; fr. limite f.). Hotar, grani╚Ť─â, margine, frontier─â, fruntarie: limitele une─ş ╚Ť─âr─ş, une─ş mo╚Öi─ş, une─ş c─âl─âtori─ş, (fig.) ale une─ş ac╚Ťiun─ş. Mat. M─ârime de care alta se poate apropia indefinit f─âr─â sÔÇÖo ajung─â vre-o dat─â: cercu e limita superioar─â a perimetrelor poligoanelor ├«nscrise. V. asimptot─â.
*limit├ęz v. tr. (lat. limito, -├íre). Hot─âr─âsc, fixez hotarele unu─ş teritori┼ş. Fig. Restr├«ng, fixez punctu p├«n─â unde poate merge o ac╚Ťiune: a limita puterile, autoriza╚Ťiunea cu─şva, cheltu─şelile. V. refl. M─â m─ârginesc, ├«s vecin: mo╚Öia lu─ş se limiteaz─â cu a ta.
LIMITA vb. 1. a circumscrie, a delimita, a demarca, a hot─ârnici, a marca, a m─ârgini, (├«nv.) a hot─âr├«, a semna. 2. a delimita, a m─ârgini, a str─âjui, a ╚Ť─ârmuri. (St├«lpii de telegraf ~ ╚Öoseaua.) 3. a se m─ârgini, a se mul╚Ťumi, a se reduce, a se restr├«nge, a se rezuma. (Totul s-a ~ la strictul necesar.) 4. a circumscrie, a delimita, a restr├«nge. (A ~ tema lucr─ârii la...) 5. a se m─ârgini, a se reduce, a se rezuma, a sta, (rar) a se ├«ncheia. (Importan╚Ťa lucr─ârii nu se ~ doar la...) 6. a m─ârgini, a restr├«nge, (fig.) a ├«ngr─âdi.
LIMIT─é s. 1. cap, cap─ât, col╚Ť, extrem─â, extremitate, margine, (├«nv.) sconcenie. (La cealalt─â ~ a ╚Ť─ârii.) 2. limit─â teritorial─â = frontier─â, grani╚Ť─â, hotar, (├«nv. ╚Öi pop.) margine, (├«nv.) confinii (pl.), cordon, fruntarie, miezuin─â. (~ a unui stat.) 3. extremitate, margine, (├«nv.) soroc. (La ~ c├«mpiei.) 4. linie, margine. (S-a oprit la ~ satului.) 5. cuprins, (rar) perimetru, (├«nv.) ocol. (├Än ~ cet─â╚Ťii.) 6. grani╚Ť─â, hotar, margine, (├«nv.) termen. (Se p─âstreaz─â ├«ntre ~ rezonabile.) 7. restric╚Ťie, (rar) m─ârginire. (Generalizeaz─â f─âr─â nici o ~.) 8. (FIZIOL.) prag. (~ de excitabilitate.)
caz-l├şmit─â s. n. 1973 Caz ie╚Öit din comun v. elev-problem─â (din caz + limit─â; cf. fr. cas-limite)
experim├ęnt-l├şmit─â s. n. Experiment dus p├ón─â la extrem─â ÔŚŐ ÔÇ×├Ämprumutul str─âin, cli╚Öeul sec, experimentul-limit─â care, ├«n loc s─â afirme originalitatea t├ón─ârului creator, ├«l ├«nfeudeaz─â unor formule de mult perimate.ÔÇŁ Cont. 2 XII 66 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×O expozi╚Ťie bienal─â de stat, s-a spus adeseori, nu poate fi doar rezultatul vectorilor celor mai decis orienta╚Ťi c─âtre experimentul-limit─â, chiar dac─â ├«n multe ateliere individuale stadiul actual de evolu╚Ťie al artistului n-ar putea fi ilustrat prin altceva dec├ót prin exclusivismul gustului s─âu specializat.ÔÇŁ Sc. 7 I 71 p. 4 (din experiment + limit─â)
l├şmit─â s. f. ├«n constr. la limit─â 1994 ├Än caz extrem v. contraproductiv (traduce fr. ├á la limite)
scor-l├şmit─â s. n. (sport) Scor minim ÔŚŐ ÔÇ×La prima vedere, elve╚Ťienii, dup─â scorul-limit─â din fa╚Ťa echipei vest-germane, par a fi mai redutabili dec├ót francezii.ÔÇŁ Sc. 28 II 70 p. 7. ÔŚŐ ÔÇ×14 [meciuri] s-au ├«ncheiat cu scorul-limit─â de 10.ÔÇŁ I.B. 5 X 70 p. 4 (din scor + limit─â)
situ├í╚Ťie-l├şmit─â s. f. Situa╚Ťie care nu d─â posibilitatea alegerii, impun├ónd folosirea la maximum a capacit─â╚Ťilor (fizice, psihice etc.) ÔŚŐ ÔÇ×Autorul alege o formul─â dramatic─â prin firea ei explicit─â, relev├óndu-╚Öi eroii, am spune, ├«n situa╚Ťii-limit─â.ÔÇŁ Cont. 15 V 64 p. 4. ÔŚŐ ÔÇ×Prelu├ónd schema literar─â a nuvelei ┬źmedievale┬╗, M. L.C. ├«ncearc─â ╚Öi reu╚Öe╚Öte, ├«n fond, ni╚Öte foarte largi portrete surprinz├ónd [...] caracterele umane ├«ntr-o situa╚Ťie-test, sau dup─â un termen de mult acreditat, situa╚Ťie-limit─â.ÔÇŁ R.l. 8 X 72 p. 2; v. ╚Öi Mag. 4 II 67 p. 5, Luc. 11 III 67 p. 20, Cont. 9 VI 67 p. 5; v. ╚Öi impact (din situa╚Ťie + limit─â; cf. fr. situation-limite; DMN 1965; FC I 65, A. Giurescu M.C. 35)
t├ęrmen-l├şmit─â s. n. Ultimul termen ÔŚŐ ÔÇ×Patinatorii au termene-limit─â de evolu╚Ťie pe ghea╚Ť─â: o or─â ╚Öi jum─âtate sau dou─â ore.ÔÇŁ Cont. 22 I 71 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×De re╚Ťinut c─â nu exist─â un termen-limit─â de ├«nscriere a dob├ónzii. Dimpotriv─â, opera╚Ťiunile de ├«nscriere ├«n librete sau de plat─â efectiv─â se fac oric├ónd.ÔÇŁ Sc. 10 VIII 75 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×Liderul organiza╚Ťiei politico-militare ╚Öiite ┬źAMAL┬╗, N.B., a declarat ziari╚Ötilor c─â nu este legat de un termen-limit─â ├«n ceea ce prive╚Öte problema ostaticilor [...]ÔÇŁ R.l. 26 V 85 p. 6 (din termen + limit─â)
LIMITE, revist─â literar─â de atitudine anticomunist─â, ap─ârut─â la Paris (1969-1985), sub conducerea lui Virgil Ierunca ╚Öi N. Petra. A publicat versuri, critic─â ╚Öi istorie literar─â, amintiri, recenzii, cronici, articole ale scriitorilor rom├óni ├«n exil. Colaboratori: Monica Lovinescu, ╚śt. Baciu, I. Negoi╚Ťescu, Al. Lungu, I. Caraion, P. Goma, V. T─ânase ╚Ö.a.

Limita dex online | sinonim

Limita definitie

Intrare: limit─â
limit─â substantiv feminin
Intrare: limita
limita verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: situa╚Ťie-limit─â
situa╚Ťie-limit─â substantiv feminin
  • silabisire: si-tu-a-╚Ťi-e-