Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

27 defini╚Ťii pentru lignit

LIGN├ŹT2, -─é v. lihnit.
LIGN├ŹT1, ligni╚Ťi, s. m. C─ârbune natural de calitate inferioar─â, de culoare brun─â- negricioas─â, sf─âr├ómicios. ÔÇô Din fr. lignite.
LIHN├ŹT, -─é, lihni╚Ťi, -te, adj. (Fam.) Foarte fl─âm├ónd, chinuit de foame; h─âmesit. ÔÇô [Var.: (reg.) lign├şt, -─â adj.] ÔÇô V. lihni.
LIGN├ŹT2, -─é v. lihnit.
LIGN├ŹT1 s. n. C─ârbune natural de calitate inferioar─â, de culoare brun─â-negricioas─â, sf─âr├ómicios. ÔÇô Din fr. lignite.
LIHN├ŹT, -─é, lihni╚Ťi, -te, adj. Foarte fl─âm├ónd, chinuit de foame; h─âmesit. [Var.: (reg.) lign├şt, -─â adj.] ÔÇô V. lihni.
LICN├ŹT, -─é adj. v. lihnit.
LIGN├ŹT2, -─é adj. v. lihnit.
LIGN├ŹT1 s. n. C─ârbune natural, de culoare brun─â-negricioas─â, sf─âr├«micios, de forma╚Ťie mai recent─â, con╚Ťin├«nd 30-54% carbon; este folosit ca combustibil de calitate inferioar─â.
LIHN├ŹT, -─é, lihni╚Ťi, -te, adj. (Adesea determinat prin ┬źde foame┬╗) Care este foarte fl─âm├«nd, chinuit de foame, mort, le╚Öinat de foame. C├«inii se alergau, f─âr─â chef, lihni╚Ťi, cu coastele ie╚Öite. DUMITRIU, N. 28. Dup─â dou─â zile de drum, to╚Ťi, lihni╚Ťi de foame ╚Öi slei╚Ťi de putere, intrau... pe poarta satului. BUJOR, S. 148. Lihni╚Ťi de foame ╚Öi st├«rci╚Ťi de frig, se culcar─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. 136. V─âz├«nd pe acei doi oameni... lihni╚Ťi de foame ╚Öi de drum, le zise... ╚śEZ. I 207. ÔÇô Variante: licn├şt,-─â (POPESCU, B. III 100), lign├şt, -─â (CARAGIALE, N. S. 96) adj.
!lign├şt s. m.[1], pl. lign├ş╚Ťi
lihn├şt (fam.) adj. m., pl. lihn├ş╚Ťi; f. lihn├şt─â, pl. lihn├şte
lign├şt s. n.
lihn├şt adj. m., pl. lihn├ş╚Ťi; f. sg. lihn├şt─â, pl. lihn├şte
LIHN├ŹT adj. h─âmesit, sf├ór╚Öit, (├«nv. ╚Öi reg.) poc├óltit, (reg.) le╚Öiat, le╚Öuit, (Mold.) ╚Ötiulghit, (fig.) le╚Öinat. (Om ~ de foame.)
LIGN├ŹT s.n. C─ârbune natural (inferior huilei), cafeniu sau brun ╚Öi sf─âr├ómicios. [< fr. lignite].
LIGN├ŹT s. n. c─ârbune natural (inferior huilei), de culoare cafenie-brun─â, sf─âr├ómicios, cu putere caloric─â relativ mic─â. (< fr. lignite)
LIGN├ŹT n. C─ârbune natural de calitate inferioar─â. /<fr. lignite
LIHN├ŹT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care e lipsit de puteri din cauza foamei; h─âmesit. /v. a lihni
lignit n. c─ârbune fosil ce conserv─â ├«nc─â urmele substan╚Ťelor vegetale; serv─â la ├«nc─âlzit locomotive sau locuin╚Ťe ╚Öi la ├«ngr─â╚Öatul p─âm├óntului: lignit se afl─â ├«n Gorjiu ╚Öi ├«n toate jude╚Ťele de munte.
lihnit a. leșinat de foame.
licn├şt, V. lihnit.
2) lign├şt adj. V. lihnit.
1) *lign├şt n., pl. ur─ş (d. lat. lignum, lemn, cu suf. gr. -it). Min. C─ârbune de p─âm├«nt ├«nc─â nu deplin format ╚Öi pe care se ma─ş v─âd urmele organiza╚Ťiuni─ş vegetale. O varietate de lignit e jeu. V. grafit.
lihn├şt, -─â adj. (d. inuz. lihnesc, vsl. *lihnonti, de unde ╚Öi pol. lichotny, nevo─şa╚Ö, jalnic, ╚Öi ngr. lign├ęno ╚Öi lign├ęyo, sl─âbesc. V. alignesc, olihnesc. Cp. Bern. 1, 718). H─âmesit, poc├«ltit, foarte fl─âm├«nd. ÔÇô ╚śi licnit, lignit.
LIHNIT adj. hămesit, (înv. și reg.) pocîltit, (reg.) leșiat, leșuit, (Mold.) știulghit, (fig.) leșinat. (Om ~ de foame.)
LIGN├ŹT (< fr. {i}; {s} lat. lignum ÔÇ×lemnÔÇŁ) s. n. Varietate inferioar─â de c─ârbune, care p─âstreaz─â par╚Ťial structura lemnoas─â ini╚Ťial─â. Este brun-negru, are o putere caloric─â de 2.600-4.100 kcal/kg ╚Öi umiditatea, raportat─â la c─ârbunele natural, de 30-65%. Este larg utilizat drept combustibil energetic ├«n termocentrale, ├«n transporturi, la ├«nc─âlzirea imobilelor.

Lignit dex online | sinonim

Lignit definitie

Intrare: lihnit
lihnit adjectiv
lignit 2 adj. adjectiv
licnit adjectiv
Intrare: lignit
lignit 3 s.n. substantiv neutru
lignit 1 s.m. substantiv masculin