Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru legume

LEG├ÜM─é, legume, s. f. 1. Nume generic dat unor vegetale (fasole, cartofi, ceap─â etc.) cultivate pentru hrana omului; zarzavat. ÔÖŽ (Rar; de obicei la pl.) M├óncare, hran─â. 2. Fig. Persoan─â redus─â la o existen╚Ť─â vegetativ─â. ÔÇô Lat. legumen.
LEG├ÜM─é, legume, s. f. Nume generic dat unor vegetale (fasole, cartofi, ceap─â etc.) cultivate pentru hrana omului; zarzavat. ÔÖŽ (Rar; de obicei la pl.) M├óncare, hran─â. ÔÇô Lat. legumen.
LEG├ÜM─é, legume, s. f. (Mai ales la pl.) Denumire general─â dat─â unor vegetale cultivate pentru hrana omului (fasolea, cartofii, ceapa, varza etc.); zarzavat. Femeile, cu fe╚Ťele ascunse ├«n broboade colorate, veneau gr─âbite la pia╚Ť─â cu legume, lapte ╚Öi p─âs─âri adunate din satele r─âsp├«ndite ├«n Delt─â. BART, E. 289. ÔŚŐ (Rar la sg., cu sens colectiv) B─âtr├«nul ├«i puse o mas─â curat─â ╚Öi pe mas─â ni╚Öte p├«ine alb─â ca z─âpada ╚Öi ni╚Öte legum─â bun─â de m├«ncare. ISPIRESCU, L. 101. ÔÖŽ (Rar; mai ales la sg.) M├«ncare; hran─â. Vezi de-i putea s─â prinzi vro f├«╚Ť─â de pe╚Öte, ca s─â avem de legum─â pentru azi ╚Öi m├«ine. ISPIRESCU, L. 280. ÔÇô Pl. ╚Öi: legumuri (SADOVEANU, N. F. 72, SBIERA, P. 180).
LEG├ÜM─é, legume, s. f. Nume dat unor vegetale (fasole, cartofi, ceap─â etc.) cultivate pentru hrana omului; zarzavat. ÔÖŽ (Rar) M├óncare, hran─â. [Pl. ╚Öi: legumuri] ÔÇô Lat. legumen.
leg├║m─â s. f., g.-d. art. leg├║mei; pl. leg├║me
leg├║m─â s. f., g.-d. art. leg├║mei; pl. leg├║me
LEGÚMĂ s. v. aliment, hrană, mâncare.
LEG├ÜM─é s.f. 1. (Bot.) Tip de fruct dehiscent, cu dou─â valve ╚Öi semin╚Ťe; p─âstaie. 2. Produs alimentar de origine vegetal─â; zarzavat. [< fr. l├ęgume, cf. lat. legumen].
LEG├ÜM─é s. f. 1. plant─â agricol─â de la care se consum─â ├«n alimenta╚Ťie partea vegetal─â, sau fructele; zarzavat. 2. fruct uscat, cu mai multe semin╚Ťe, dehiscent, cu dou─â valve, la leguminoase; p─âstaie. 3. (spec.) om al c─ârui creier a fost golit ╚Öi i s-au implantat anumite ordine pe care le execut─â ca un robot. (< lat. legumen)
leg├║m─â (leg├║me), s. f. ÔÇô 1. Produs vegetal de gr─âdin─ârit, verdea╚Ť─â. ÔÇô 2. M├«ncare, aliment. ÔÇô 3. Merinde, provizii. Lat. leg┼źmen (Pu╚Öcariu 962; Candrea-Dens., 975; REW 4972; DAR), cf. it., port. legume, prov. legum, v. fr. leun, cat., sp. legumbre. ÔÇô Der. legumos, adj. (des, gros, se zice despre supele de zarzavat); legum─ârie, s. f. (gr─âdin─â de zarzavat); legumi, vb. (a ciuguli, a m├«nca ╚Öi a bea pu╚Ťin; a cru╚Ťa; a economisi); legumeal─â, s. f. (ac╚Ťiunea de a ciuguli); legumitor, adj. (care m─ân├«nc─â sau gust─â pu╚Ťin).
LEGÚMĂ ~e f. Plantă agricolă (morcov, ceapă, cartofi, ridiche, fasole etc.) cultivată pentru hrană. [G.-D. legumei] /<lat. legumen
legum─â f. 1. tot felul de ierburi bune de m├óncat; 2. orice m├óncare fiart─â cu legume (├«n graiul ╚Ť─âranului). [Lat. LEGUMEN].
leg├║m─â f., pl. e, ╚Öi vech─ş, az─ş Olt. -├║me (lat. leg├║men, -├║minis, d. l├ęgere, a culege; it. leg├║me, pv. legum, vfr. leun, cat. sp. legumbre, pg. legume). Sud. Ud─âtur─â, bucate, m├«ncare (carne, br├«nz─â, o┼ş─â) spre deosebire de p├«ne or─ş de m─âm─âlig─â (Gr. S. 1937, 247, ├«n Olt.). Neol. (fr. l├ęgume). Zarzavat, plant─â alimentar─â (ceap─â, usturo─ş, m─ârar, cartof─ş ╚Ö. a.). Bot. Fruct caracteristic plantelor din familia leguminoaselor.
legumă s. v. ALIMENT. HRANĂ. MÎNCARE.
LEGUME ╚śI ZARZAVATURI. Subst. Legume, zarzavaturi, verde╚Ťuri, crudit─â╚Ťi, tarapangele (reg.). Legume proaspete; legume de sezon; trufanda; legume conservate. Ardei, arde├«a╚Ö (dim.); ardei gras, gogo╚Öar; ardei iute, papric─â (reg.), piparc─â (reg.), pip─ârcu╚Ť─â (dim. ╚Öi reg.), pip─âru╚Ö (pop.), chip─âru╚Ö (reg.), piper (reg.). Bam─â. Baraboi. Cartof, cartofior (dim.), barabul─â (reg.), barabu╚Öc─â (reg.), bulughin─â (reg.), crumpen─â (reg.), peru╚Öc─â (reg.), picioic─â (reg.). Castravete, castravecior (dim.). Ceap─â, cepu╚Öoar─â (dim.); ceap─â de ap─â; arpagic, ceap─â de s─âm├«n╚Ť─â, orgeag (reg.). Conopid─â. Fasole, fasolic─â (dim.); fasole oloag─â; fasole ╚Ťuc─âr─â; fasole gras─â. Gulie. L─âptuc─â, marul─â (reg.) Linte. Lobod─â. Maz─âre. M─âcri╚Ö. M─ârar, m─âr─âra╚Ö (dim.). Morcov, morcovel (dim.); carot─â. Nap, broajb─â (reg.). P─âtl─âgea (ro╚Öie), ro╚Öie, tomat─â (livr.), paradais─â (reg.). P─âtl─âgea (v├«n─ât─â), v├«n─ât─â. P─âtrunjel. P─âst├«rnac, morcov-alb. Praz. Ridiche, ridiche de lun─â. Salat─â (verde). Sfecl─â. Spanac. Sparanghel. ╚Üelin─â, ╚Ťelinioar─â (dim.). Usturoi, ai (reg.). Varz─â, verzi╚Öoar─â (dim.), curechi (reg.); varz─â de Bruxelles; varz─â crea╚Ť─â; varz─â ro╚Öie. Gr─âdin─â, bulg─ârie (reg.), barabuli╚Öte (reg.). Gr─âdin─ârie, gr─âdin─ârit. Gr─âdinar; zarzavagiu. Legumicultur─â. Legumicultor. Adj. Legumicol.. Vb. A gr─âdin─âri (rar), a cultiva, a cre╚Öte. V. alimenta╚Ťie, condimente, feluri de m├«ncare, fructe, terenuri cultivate.
leg├║m─â-fr├║nz─â s. f. Legume cultivate pentru frunzele folosite ├«n alimenta╚Ťie ÔŚŐ ÔÇ×Legumele-frunze (p─âp─âdia, p─âtrunjelul, urzicile) [...] sunt bogate ├«n fier.ÔÇŁ Sc. 15 VI 63 p. 4 (din legum─â + frunz─â)
leg├║me-fr├║cte s. f. pl.tant. Magazin specializat ├«n desfacerea legumelor ╚Öi a fructelor ÔŚŐ ÔÇ×Unit─â╚Ťi de legume-fructe.ÔÇŁ Sc. 6 II 74 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×Un punct comercial care cuprinde un magazin alimentar cu autoservire, un magazin de legume-fructe ╚Öi o mercerie-parfumerie etc.ÔÇŁ Sc. 17 XI 78 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×Magazin alimentar cu autoservire, p├óine, lapte, carne, galanterie-parfumerie, mercerie, farmacie, legume-fructe, sifoane.ÔÇŁ R.l. 15 XII 78 p. 5; v. ╚Öi dulciuri-r─âcoritoare, microcomplex (din legume + fructe)
legum─â, legume s. f. 1. (de╚Ť.) gr─âdinar. 2. (peior.) individ insignifiant. 3. victima unui accident vascular cerebral cu func╚Ťiile creierului grav afectate, men╚Ťinut ├«n via╚Ť─â cu ajutorul aparaturii de terapie intensiv─â.

Legume dex online | sinonim

Legume definitie

Intrare: legum─â (pl. -e)
legum─â pl. -e substantiv feminin
Intrare: legum─â (pl. -uri)
legum─â pl. -uri
Intrare: legume
legume