*lantérnă f., pl. e (fr. lanterne, d. lat. lanterna [și maĭ tîrziŭ taterna], d. vgr. lamptér, torță, fanar, din aceĭașĭ răd. cu lampă). Fanar. Lanterna magică, un aparat optic (inventat la 1645 de ĭezuitu german Kircher) pin ajutoru căruĭa facĭ să apară pe un părete saŭ pe o pînză albă imaginea mărită a unor figurĭ pictate pe sticlă și care, perfecționat, a devenit lanterna de proĭecțiunĭ.