LAMELICÓRN, -Ă, lamelicorni, -e, s. n., adj. 1. S. n. (La pl.) Familie de insecte coleoptere care au antenele scurte terminate prin prelungiri lamelare; (și la sg.) insectă din această familie. 2. Adj. (Despre insecte) Care are antenele terminate prin prelungiri lamelare. – Din fr. lamellicorne.

LAMELICÓRN, -Ă, lamelicorni, -e, adj. (Despre insecte) Care are antenele terminate prin prelungiri lamelare. – Din fr. lamellicorne.

lamelicórn1 adj. m., pl. lamelicórni; f. lamelicórnă, pl. lamelicórne

!lamelicórn2 s. n., pl. lamelicórne

lamelicórn adj. m., pl. lamelicórni; f. sg. lamelicórnă, pl. lamelicórne

lamelicórne s. n. pl./lamelicórni s. m. pl.

LAMELICÓRN, -Ă adj. (Despre insecte coleoptere) Care are antenele terminate prin prelungiri lameloase, dispuse în evantai. [< fr. lamellicorne].

LAMELICÓRN, -Ă adj. (despre insecte coleoptere) cu antenele terminate prin prelungiri lameloase, în evantai. (< fr. lamelicorne)

LAMELICÓRN ~ă (~i, ~e) (despre insecte) Care are antene scurte și terminate în lamele dispuse în evantai. /<fr. lalellicorne

LAMELI- „lamelă, membrană, lamelar, lamelat”. ◊ L. lamella „lamă mică” > fr. lamelli-, engl. id. > rom. lameli-. □ ~corn (v. -corn), adj., (despre insecte) care are antenele terminate prin prelungiri lamelare; ~fer (v. -fer), adj., (despre plante) prevăzut cu lamele; ~form (v. -form), adj., 1. În formă de prelungire lamelară. 2. (Despre roci) Dispus în straturi subțiri; ~rostre (v. -rostru), s. f. pl., subordin de păsări palmipede, al căror cioc este acoperit de o membrană lamelată.