LÁMA¹ s. m. invar. Preot-călugăr budist (în Tibet și în Mongolia). O delegație formată din 15 preoți lama au părăsit luni Tibetul, plecînd spre Pekin. SCÎNTEIA, 1954, nr. 3017. ◊ Marele lama, lama cel mare sau dalai-lama = șeful suprem al religiei budiste. După ce a dat în mîna lui lama cel mare legămîntul scris și pecetluit... a prins a umbla din loc în loc, nădăjduind să afle ceea ce poftea. SADOVEANU, D. P. 114.