lalanghítă (-te), s. f. – Un fel de uscățele. Ngr. λαλαγγίτα, din tc. lalagit (Șeineanu, II, 233; Lokotsch 1301; DAR). În Mold.

lalanghită f. Mold. un fel de clătite. [Turc. LALAGHIT].

lalanghítă, V. nalanghită.