Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 1001412:
LAIBĂR s. mintean, surtuc, (reg.) lăibărac, (prin Mold.) baibarac, (Transilv., Ban. și Mold.) căput. (~ purtat de țărani.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Laibăr dex online | sinonim
Laibăr definitie
