kurd definitie

8 definiții pentru kurd

KURD, -Ă, kurzi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care aparține unui popor care trăiește preponderent în Kurdistan, dar și în regiuni din Irak, Siria, Turcia și Iran, sau care este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține kurzilor (1), privitor la kurzi. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de kurzi (1). – Din fr. kurde.
KURD, -Ă, kurzi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care aparține unui popor care trăiește în Turcia, Iran, Irak, Siria, Afganistan, Pakistan, precum și în câteva regiuni din fosta U.R.S.S., sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține kurzilor (1), privitor la kurzi. ◊ (Substantivat, f.) Limba vorbită de kurzi (1). – Din fr. kurde.
kurd adj. m., s. m., pl. kurzi; adj. f., s. f. kúrdă, pl. kúrde
kurd s. m., adj. m., pl. kurzi; f. sg. kúrdă, g.-d. art. kúrdei, pl. kúrde
KURD, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Turcia, Iran, Irak și alte țări învecinate. ◊ (s. f.) limbă turcă vorbită de kurzi. (< fr. kurde)
KURD1 ~dă (~zi, ~de) Care aparține unui popor ce trăiește în Turcia, Iran, Irak, Siria, Afganistan și Pakistan. /< fr. kurde
KURD2 ~dă (~zi, ~de) m. și f. Persoană care aparține unui popor ce trăiește în Turcia, Iran, Irak, Siria, Afganistan și Pakistan. /< fr. kurde
KURD, -Ă s. m. și f. (La pl.) Populație care trăiește în zonele muntoase din E și SV Asiei Mici și în regiunile limitrofe (Kurdistan). De religie musulmani șiiți. Un număr important de k. sunt adepți ai unor secte: yezid („adoratori ai diavolului”) în Iraq, ahl Al-Haqq („oamenii adevărului divin”) în V Iranului și aleviți în Turcia. Populația, în principal rurală (în proporție de 80% dintre care în jur de 10% nomadă), este structurată în comunități tribale sătești sau familiale (lărgite); se ocupă cu creșterea animalelor și cu agricultura; în orașele principale meșteșugurile cunosc o mare înflorire. Limba k. face parte din ramura indo-iraniană, grupul iranian de vest, fiind constituită din numeroase dialecte, Literatura, folclorul, muzica, cultura materială a k., deși insuficient studiate, se caracterizează prin trăsături distincte față de cele ale culturii popoarelor vecine. Primele mărturii despre strămoșii k. datează aproximativ din milen. 2 î. Hr. Poporul k. s-a format în N Mesopotamiei (sec. 3-4), ca urmare a amestecului și conviețuirii dintre vechile populații locale cu triburile iraniene venite în acest spațiu geografic. În timpul Califatului arab, triburile k. au adoptat islamul și, asimilând populația locală, s-au înstăpânit pe cea mai mare parte a Kurdistanului, proces care a continuat și în timpul Selgiucizilor (sec. 11-13).

kurd dex

Intrare: kurd (s.m.)
kurd admite vocativul substantiv masculin
Intrare: kurd (adj.)
kurd admite vocativul adjectiv