Dicționare ale limbii române
KABIL, -Ă, kabili, -e, s. m. și f. (La pl.) Populație din regiunile muntoase ale Algeriei; (și la sg.) persoană aparținând acestei populații. – Din fr. Kabyle.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
KABÍLI s. m. pl. Populație din regiunile muntoase ale Algeriei. [Sil. -bili] – Din fr. Kabyles.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
kabíl adj. m., s. m., pl. kabíli (-bili); adj. f., s. f. kabílă, pl. kabíle
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
kabíli s. m. pl. (sil. -bili)
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
Kabili m. pl. popor de rassă berberă în Algeria.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
KABÍLI (< fr.) s. m. pl. Populație berberă din regiunile muntoase ale Algeriei.
- sursa: DE 1993-2009
- permalink
kabil dex
Intrare: kabil (adj.)
kabil
admite vocativul
adjectiv
- silabisire: ka-bil
Intrare: kabil (s.m.)
kabil
admite vocativul
substantiv masculin
- silabisire: ka-bil