6 definiții pentru jugendstil
JÚGENDSTIL s. n. Curent artistic ilustrat în grafică, arta decorativă, arhitectură, pictură, apărut la sfârșitul
sec. XIX și începutul
sec. XX în Germania și ulterior în restul Europei, caracterizat prin importanța acordată formei și prin bogăția ornamentației cu motive vegetale. [
Pr.: ĭúgăndștil, iúgăndstil] –
Cuv. germ. JUGENDSTIL s. n. Curent artistic ilustrat în grafică, arta decorativă, arhitectură, pictură, apărut la sfârșitul
sec. XIX și începutul
sec. XX în Germania și apoi în restul Europei, caracterizat prin importanța acordată esențializării formei și prin bogăția decorației cu motive vegetale. [
Pr.: iúgăndstil] –
Cuv. germ. Júgendstil (
germ.) [
pron. ĭúgăndștil/stil] (gend-stil)
s. n. JUGENDSTIL s.n. Tendință, manieră neobarocă de la sfârșitul sec. XIX, care acorda o mare importanță efectelor decorative, cultivând cu predilecție exuberanța decorului vegetal, arabescul floral și raporturile de culoare alese arbitrar. [Pron. iugend-. / < „Jugend” – revistă din München].
JUGENDSTIL [IÚGĂND-]
s. n. tendință, manieră neobarocă de la sfârșitul sec. XIX, care acorda o mare importanță efectelor decorative, cultivând cu predilecție exuberanța decorului vegetal, arabescul floral și raporturile de culoare alese arbitrar. (< germ. Jugesndstil)
JUGENDSTIL [júgəndstil] (cuv. germ.; Jugend, titlul unei reviste) s. n. Curent artistic manifestat în Germnaia în grafică, arta decorativă, pictură, arhitectură, la sfârșitul sec. 19 și începutul sec. 20. Este echivalent cu modern-style-ul și art nouveau. Reprezentanți: F. Stuck, W. Trübner, M. Klinger, H. Obrist, A. Endell. V. și arta 1900. Jugendstil dex online | sinonim
Jugendstil definitie
Intrare: jugendstil
jugendstil substantiv neutru (numai) singular
- silabisire: ju-gend-stil
- pronunție: iúgăndștil, iúgăndstil