JIP², jipi, s. m. (Reg.) Copac tânăr, lung și subțire. – Din magh. zsup.

JIP¹ s. n. (Reg.) Jeg (1). – Et. nec.

JIP², jipi, s. m. (Reg.) Copac tânăr, lung și subțire. – Din magh. zsup.

JIP¹ s. n. (Reg.) Jeg (1). – Et. nec.

jip¹ (copac) (reg.) s. m., pl. jipi

jip² (jeg) (reg.) s. n.

jip (copac) s. m., pl. jipi

jip (jeg; pajiște) s. n.

JIP s. v. jeg, murdărie, necurățenie.

jip (jípi), s. m. – 1. Snop, legătură. – 2. Arbust, tufiș. – 3. Par, bîtă. Mag. zsúp „snop” (Scriban). În Banat. – Der. jipan, s. m. (arbust; par).

jip (jipuri), s. n. – Pajiște. Mag. gyep (DAR). În Trans.

jip, s.m. – v. jep¹.

jip², jipi, s.m. (reg.) 1. copac tânăr, lung și subțire. 2. par. 3. (adv.) gol.

jip⁴, jipi, s.m. (reg.) legătură, maldăr (de paie, de fân, de răchită, de strujeni), bâlie.

jip³, s.n. (reg.) pajiște, ierbiș.

jipi m. pl. Tr. 1. V. jepi; 2. coceni sau tulei de porumb. [Cf. ung. SZUP].

2) jep și jip m., pl. urĭ (ung.?). Vest. Rîĭe la porcĭ orĭ la cînĭ.

1) jip m. (ung. zsúp, fascicul, snop). Trans. Mănuchĭ, șumuĭog (de paĭe). Olt. Ban. Copac înalt și supțire.

jip s. v. JEG. MURDĂRIE. NECURĂȚENIE.

jip, s.m. – v. jup „ snop de paie”.

JIP, cf. subst. jip 1° „gol” (DLR); 2° jip cu sens de jep = jneapăn; coincidență trac Zipas (OR I 465 – 6). 1. Jipa fam., act. 2. Jip/ea (Puc); -ii, Valea, t. (Sc); Jipescu. 3. Jipan (17 B IV 279). 4. Jăpa comis (Sd XVI 100); j-sa Jăpei comis (17 B II 79), și Japiu și Jep.