jímblă f., pl. e (ung. zsemlye, pol. žemla, zemla, ceh. žemle, germ. semmel, jimblă, d. lat. simĭla, făină bună, făină, de unde vine și it. sp. pg. sémola, vfr. simble, nfr. [d. it.] semoule. Mbi îld. mi ca și în dambla, și vfr. simble, nfr. trembler, combler, sembler). Pîne albă (lungă). – În Trans. jemlă și jemblă, în Mold. nord, Bucov. jemnă. V. franzelă și viglă.