Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru jaretier─â

JARTI├ëR─é, jartiere, s. f. Accesoriu de ├«mbr─âc─âminte, confec╚Ťionat dintr-o panglic─â de elastic care men╚Ťine ciorapul ├«ntins pe picior; jartea, cal╚Ťavet─â. ÔÖŽ Fiecare dintre buc─â╚Ťile de elastic ale unui portjartier, prev─âzute la un cap─ât cu un dispozitiv special pentru fixat ciorapii. [Pr.: -ti-e-] ÔÇô Din fr. jarreti├Ęre.
JARTI├ëR─é, jartiere, s. f. Accesoriu de ├«mbr─âc─âminte, confec╚Ťionat dintr-o panglic─â de elastic care men╚Ťine ciorapul ├«ntins pe picior; jartea, cal╚Ťavet─â. ÔÖŽ Fiecare dintre buc─â╚Ťile de elastic ale unui portjartier, prev─âzute la un cap─ât cu un dispozitiv special pentru fixat ciorapii. [Pr.: -ti-e-] ÔÇô Din fr. jarreti├Ęre.
JARTI├ëR─é, jartiere, s. f. Accesoriu de ├«mbr─âc─âminte, confec╚Ťionat din elastic, cu care se ╚Ťin ciorapii ├«ntin╚Öi pe picior. ÔÇô Pronun╚Ťat: -tie-.
!jarti├ęr─â (-ti-e-) s. f., g.-d. art. jarti├ęrei; pl. jarti├ęre
jareti├ęr─â v. jartier─â
jarti├ęr─â s. f. (sil. -ti-e), g.-d. art. jarti├ęrei; pl. jarti├ęre (╚Öi jareti├ęr─â in ├«mbinarea Ordinul Jaretierei)
JARTI├ëR─é s. (Mold.) cal╚Ťavet─â.
JARTI├ëR─é s.f. Obiect accesoriu de ├«mbr─âc─âminte confec╚Ťionat din elastic, care ╚Ťine ciorapul ├«ntins pe picior. ÔÖŽ Fiecare dintre buc─â╚Ťile de elastic ale unui portjartier, prev─âzut cu un dispozitiv pentru fixat ciorapii. [Pron. -ti-e-. / < fr. jarreti├Ęre].
JARTI├ëR─é s. f. obiect accesoriu de ├«mbr─âc─âminte, din elastic, care ╚Ťine ciorapul ├«ntins pe picior. ÔŚŐ fiecare dintre buc─â╚Ťile de elastic ale unui portjartier, cu un dispozitiv pentru fixat ciorapii. (< fr. jarreti├Ęre)
JARTI├ëR─é ~e f. Accesoriu de ├«mbr─âc─âminte femeiasc─â, ├«n form─â de band─â elastic─â, care ╚Ťine ciorapul ├«ntins pe picior. [Sil. -ti-e-] /<fr. jarreti├Ęre
jaretieră f. 1. legătură de panglici sau de gumilastic cu care se prind ciorapii sus pe picior; 2. ordin englez de cavalerie instituit de Eduard III în 1349.
* jareti├ęr─â ╚Öi jarti├ęr─â f., pl,. e (fr. jarreti├Ęre). Barb. Cal╚Ťavet─â.
jarti├ęr─â V. jaretier─â.
JARTIER─é s. (Mold.) cal╚Ťavet─â.
JARTIER─é (Foarte nobilul ordin al Jartierei). Ordin cavaleresc englez ├«nfiin╚Ťat de Eduard III ├«n 1348, format din 24 de cavaleri, regele, marele maestru al ordinului, ╚Öi prin╚Ťul de Wales. La aceast─â demnitate au acces ╚Öi femeile. Este conferit uneori ╚Öi anumitor personalit─â╚Ťi str─âine.

Jaretier─â dex online | sinonim

Jaretier─â definitie

Intrare: jartier─â
jartier─â substantiv feminin
  • silabisire: jar-ti-e-r─â
jaretier─â substantiv feminin