JACQUIÉR JA-CHI-/ s. m. arbore din regiunile tropicale, fără petale, cultivat pentru fructele lui bogate în amidon. (< fr. jacquier)

jacquier s. m. (bot.) ◊ „Chiar și câțiva jaquieri (arbore din familia moraceelor, ale cărui plante n-au petale, cultivat în regiunile tropicale pentru fructele lui bogate în amidon) din Bahia creșteau în grădina lui, speriindu-l pe grădinar prin rapiditatea cu care se dezvoltau.” R.lit. 14 III 85 p. 23 [pron. jachiér] (din fr. jaquier)

JACQUIER [ʒakié], Henri (1900-1980, n. Grenoble), istoric literar francez. Stabilit în România. Prof. univ. la Cluj-Napoca. Studii de estetică, teorie literară („Între pictură și poezie”) și de literatură comparată („Noțiunea de literatură comparată”), eseuri despre scriitorii francezi și români.