Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

29 defini╚Ťii pentru izvor

IZV├ôR, izvoare, s. n. 1. Ap─â subteran─â care iese sau ╚Ť├ó╚Öne╚Öte la suprafa╚Ťa p─âm├óntului; f├ónt├ón─â. 2. Loc de unde izvor─â╚Öte la suprafa╚Ťa p─âm├óntului un izvor (1), o ap─â curg─âtoare; ├«nceputul unui r├óu; ob├ór╚Öie. 3. Surs─â de lumin─â sau de c─âldur─â. 4. Fig. Lucru din care provine ceva; origine (a unui lucru); surs─â. 5. Document, text original (istoric, ╚Ötiin╚Ťific). ÔÇô Din sl. izvor┼ş.
IZV├ôR, izvoare, s. n. 1. Ap─â subteran─â care iese sau ╚Ť├ó╚Öne╚Öte la suprafa╚Ťa p─âm├óntului; f├ónt├ón─â. 2. Loc de unde izvor─â╚Öte la suprafa╚Ťa p─âm├óntului un izvor (1), o ap─â curg─âtoare; ├«nceputul unui r├óu; ob├ór╚Öie. 3. Surs─â de lumin─â sau de c─âldur─â. 4. Fig. Lucru din care provine ceva; origine (a unui lucru); surs─â. 5. Document, text original (istoric, ╚Ötiin╚Ťific). ÔÇô Din sl. izvor┼ş.
IZV├ôR, izvoare, s. n. 1. Fir de ap─â subteran─â care iese sau ╚Ť├«╚Öne╚Öte la suprafa╚Ťa p─âm├«ntului. Umbrind vrun nor, n-a mai sc─âzut arsura, ╚śi cerul astfel a ucis natura. Nici ape-n pu╚Ťuri, nici izvoare-n mun╚Ťi, ╚śi nime n-avea lips─â-acum de pun╚Ťi. CO╚śBUC, P. I 280. Acu╚Öa la ureche-i un c├«ntec vechi str─âbate. Ca murmur de izvoare prin frunzele uscate. EMINESCU, O. I 96. Mai de vale-o bl├«nd─â ciut─â La izvoare se adap─â. ALECSANDRI, P. A. 154. ÔŚŐ Fig. I se n─âz─âri ╚Ťarina f─âr─â cap─ât a gospod─âriei colective, ├«l ├«mb─âta un duduit de tractoare... ni╚Öte izvoare de gr├«u ro╚Öcat curgeau din p├«ntecele batozelor. CAMILAR, TEM. 127. Ochii ei, dou─â izvoare s─âcate, ├«ncetase de a mai varsa lacr├«mi. EMINESCU, N. 28. ÔŚŐ Izvor mineral v. mineral. Izvor termal v. termal. 2. (Mai ales la pl.) Locul ├«n care iese la suprafa╚Ťa p─âm├«ntului apa din p├«nzele de ap─â subteran─â, form├«nd un lac sau o ap─â curg─âtoare; ob├«r╚Öie. Izvoarele Jiului. 3. Punct sau corp de la care se propag─â ├«n spa╚Ťiu lumin─â, c─âldur─â etc. Izvor de lumin─â. 4. Fig. Origine, lucru din care provine, din care decurge ceva; surs─â. V. cauz─â (1). Izvor de inspira╚Ťie. Ôľş ├Än durerile ╚Öi furtunile negurosului nostru trecut, doina ╚Öi c├«ntecul b─âtr├«nesc au fost izvoare de via╚Ť─â ╚Öi energie. SADOVEANU, E. 17. Negru, coco╚Öat ╚Öi lacom, un izvor de ╚Öiretlicuri, La tovar─â╚Öii s─âi spune veninoasele-i nimicuri. EMINESCU, O. I 150. 5. Fig. Document, monument pe care se ├«ntemeiaz─â un fapt istoric sau care serve╚Öte pentru sprijinirea unei afirma╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice; surs─â, sorginte. [Istoria] se ├«ntocme╚Öte pe baza izvoarelor, adic─â a dovezilor nescrise ╚Öi scrise. IST. R.P.R. 7. Lipsa izvoarelor nu ne iart─â a cunoa╚Öte cu de-am─ânuntul tactica o╚Ötirilor rom├«ne╚Öti. B─éLCESCU, O. I 24.
izvór s. n., pl. izvoáre
izvór s. n., pl. izvoáre
IZV├ôR s. 1. (reg.) ci╚Ömea. (Un ~ cu ap─â lin─â.) 2. ob├ór╚Öie, (rar) surs─â, (├«nv.) f├ónt├ón─â, sc─âturin─â, sorginte. (La ~ul Oltului.) 3. surs─â. (Un ~ de lumin─â.) 4. v. act. 5. informa╚Ťie, surs─â. (Studiu bazat pe ~oare bogate.) *6. (fig.) germen, s─âm├ón╚Ť─â, surs─â. (~ul dragostei lor.)
IZV├ôR s. v. cauz─â, considerent, ├«nceput, mobil, motiv, ob├ór╚Öie, origine, pricin─â, prilej, provenien╚Ť─â, ra╚Ťiune, surs─â, temei.
izv├│r (-├│are), s. n. ÔÇô 1. F├«nt├«n─â, ap─â subteran─â care ╚Ť├«╚Öne╚Öte. ÔÇô 2. P├«r├«u. ÔÇô 3. Origine, ├«nceput, ob├«r╚Öie, provenien╚Ť─â. ÔÇô 4. Surs─â, document original. ÔÇô 5. (Arg.) Ap─â de colonie. ÔÇô Mr., megl. izvor. Sl. (bg., sb., cr., slov.) izvor┼ş (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 154; Tiktin; DAR). ÔÇô Der. izvor├«, vb. (a ╚Ť├«╚Öni apa din p─âm├«nt; a proveni; a se ar─âta), cf. sl. izvirati.
IZV├ôR ~o├íre n. 1) ╚śuvi╚Ť─â de ap─â subteran─â care iese (cu putere) la suprafa╚Ť─â. 2) Loc de unde ├«╚Öi are ├«nceputul o ap─â curg─âtoare. 3) Loc ├«n care se produce sau de unde se emite (put├óndu-se dob├óndi) ceva (cu bel╚Öug); surs─â. P─âm├óntul este ~orul bog─â╚Ťiilor minerale. 4) Document sau text original la care se face o referin╚Ť─â; surs─â. /<sl. izvoru
Izvoarele n. pl. 1. afluent al Dun─ârii ├«n jud. Mehedin╚Ťi; 2. sat ├«n jud. Ilfov: 3350 loc.
izvor n. 1. ap─â ce iese sau ╚Ť├ó╚Öne╚Öte din p─âm├ónt; 2. fig. izvoare ale g├óndirii ╚Öi r├óuri de c├ónt─âri EM.; 3. fig. locul de origin─â, cauz─â, principiu: el este al omenirii izvor de m├óntuire EM. (ironic) izvor de ╚Öiretlicuri EM.; 4. Izvorul t─âm─âduirii, s─ârb─âtoare ce cade Vineri, ├«n s─âpt─âm├óna luminat─â c├ónd preo╚Ťii scot icoanele ╚Öi fac slujbe pentru ploaie ╚Öi pentru, t─âm─âduirea sufletului (poporul crede c─â apa izvoarelor ╚Öi f├ónt├ónelor vindec─â ├«n acea zi orice boal─â); 5. pl. documente, texte originale: a studia izvoarele unei ╚Ötiin╚Ťe. [Slav, IZVOR┼Č, f├ónt├ón─â: sensul 5 dup─â fr. source].
izv├│r n., pl. oare (vsl. iz-vor┼ş, f├«nt├«n─â; bg. s├«rb. izvor. V. var, samovar). Locu de unde ─şese ap─â din p─âm├«nt, de unde ├«ncep a curge r├«urile. ╚śipot, loc de unde ─şese (╚Ť├«╚Öne╚Öte) ap─â: m─â duc la izvor s─â ─şa┼ş ap─â. Fig. Origine, ├«nceput, principi┼ş, cauz─â: invidia e izvoru multor rele. Depozit, comoar─â: acest om e un izvor de bun─âtate, de glume. Pl. Documente, texte originale, inscrip╚Ťiun─ş: izvoarele filologii─ş rom├óne╚Öt─ş. A ╚Öti un lucru din izvor sigur, din sorginte sigur─â, de la un loc or─ş de la o persoan─â sigur─â, serioas─â. Izvoru t─âm─âduiri─ş, o s─ârb─âtoare mobil─â ├«n Vinerea din s─âpt─âm├«na Pa╚Ötelu─ş.
izvor s. v. CAUZ─é. CONSIDERENT. ├ÄNCEPUT. MOBIL. MOTIV. OB├ÄR╚śIE. ORIGINE. PRICIN─é. PRILEJ. PROVENIEN╚Ü─é. RA╚ÜIUNE. SURS─é. TEMEI.
IZVOR s. 1. (reg.) ci╚Ömea. (Un ~ cu ap─â lin─â.) 2. ob├«r╚Öie, (rar) surs─â, (├«nv.) f├«nt├«n─â, sc─âturin─â, sorginte. (La ~ Oltului.) 3. surs─â. (Un ~ de lumin─â.) 4. act, document, dovad─â, h├«rtie, ├«nscris, pies─â, (├«nv. ╚Öi pop.) scris, (├«nv. ╚Öi reg.) scrisoare, (├«nv.) carte, izvod, ├«ncredin╚Ťare, r─âva╚Ö, sinet, te╚Öcherea, uric, zapis. (Numeroase ~oare atest─â acest fapt.) 5. * (fig.) germen, s─âm├«n╚Ť─â, surs─â. (~ dragostei lor.)
izv├│r, izvoare, s.n. ÔÇô ╚śipot. ÔÖŽ (rel.) Izvorul T─âm─âduirii (prima vineri dup─â Pa╚Öti), este un praznic al Maicii Domnului; s─ârb─âtoarea dateaz─â din a doua jum─âtate a primului mileniu. Potrivit legendei, un orb ╚Öi-a rec─âp─âtat vederea dup─â ce ╚Öi-a udat fa╚Ťa cu apa unui izvor dintr-o p─âdure din apropierea Constantinopolului, la ├«ndemnul Maicii Domnului. ├Än calendarul popular se mai nume╚Öte ╚Öi Pa╚Ötele animalelor (strat precre╚Ötin): femeile fac un colac pe care ├«l duc la biseric─â spre a fi sfin╚Ťit, ├«mpreun─â cu f─âin─â de gr├óu, de porumb, ierburi, frunze ╚Öi o sticl─â de ulei. Ierburile se dau la animale, spre a fi ferite de boli. Uleiul se folose╚Öte de leac, peste an. ÔÖŽ (top.) Izvoare, sta╚Ťiune climateric─â, situat─â ├«n Mun╚Ťii Gut├ói, pe un platou vulcanic, la 926 m altitudine, sub vf. Igni╚Ö, la 30 km de Baia Mare, cu acces din Valea Neagr─â (Firiza), inaugurat─â pe data de 28 iunie 1936. ÔÖŽ (geol.) Izvorul pulsatoriu (f├ónt├óna ╚Ť├ó╚Önitoare), surs─â hidromineral─â situat─â la confluen╚Ťa v─âilor Poieni ╚Öi Cizma, ├«n Poiana Botizei, descoperit─â ├«n anul 1969, ├«n urma execut─ârii unor foraje. Botezat de speciali╚Öti Izvorul nr. 3; localnicii ├«l numesc La borcut. Are un debit de 0,4 l / s. Apa este puternic carbogazoas─â. Izvorul este captat ├«ntr-o bort─â de fag, cu un diametru de 80 cm ╚Öi o ad├óncime de 1,20 m, ├«ntr-o platform─â de beton. Apa apare ╚Öi dispare cu regularitate (v. N─âdi╚Öan, 2012: 99-101). ÔÖŽ (onom.) Izvor, Izvoran, Izvoranu, Izvoreanu, nume de familie (18 persoane cu aceste nume, ├«n Maramure╚Ö, ├«n 2007). ÔÇô Din sl. izvorăö ÔÇ×f├ónt├ón─âÔÇŁ (Scriban, ╚ś─âineanu; Miklosich, Cihac, Tiktin, DA, cf. DER; DEX, MDA).
IZVOARE, com. în jud. Dolj; 1.940 loc. (1998). Creșterea bovinelor. Viticultură. Bisericile Sf. Ioan Botezătorul (1853) și Sf. Dumitru (1902-1905, construită pe locul uneia din sec. 17), în satele Izvoare și Corlate. Până în 1965 s-a numit Rudari.
IZVOARELE 1. Com. ├«n jud. Giurgiu; 4.885 loc. (1985). Cre╚Öterea porcinelor. Centru viticol. A╚Öezare neolitic─â. P├ón─â ├«n 1965 s-a numit Beiu, iar ├«ntre 1968 ╚Öi 1981 a f─âcut parte din jud. Ilfov. Rezerva╚Ťie forestier─â (P─âdurea Manafu, 278 ha). Satul I. apare men╚Ťionat documentar ├«n 1589. Bisericile Sf. Voievozi (1850), Sf. Nicolae (1879), Sf. Nicolae (1885), Sf. Parascheva (1890) ╚Öi Adormirea Maicii Domnului (1902), ├«n satele Valea Bujorului, Dimitrie Cantemir, Petru Rare╚Ö, Izvoarele ╚Öi Chiriacu. 2. Com. ├«n jud. Olt; 4.130 loc. (1998). Cre╚Öterea ovinelor ╚Öi a p─âs─ârilor. Viticultur─â. Bisericile Sf. Nicolae (1821, ref─âcut─â ├«n 1901) ╚Öi Sf. Treime (1872), ├«n satele Alim─âne╚Öti ╚Öi Izvoarele. Conacul Alim─âni╚Öteanu (sec. 19) ├«n satul Alim─âne╚Öti. 3. Com. ├«n jud. Prahova, pe Teleajen; 6.907 loc. (1998). Cherestea. Pomicultur─â (meri, peri, pruni). ├Än satul Schiule╚Öti se afl─â schitul Crasna (1745), cu biserica Sf. ├Ämp─âra╚Ťi Constantin ╚Öi Elena (1824-1828, zidit─â pe locul uneia de lemn, pictat─â ├«n 1834); a fost renovat─â ├«n 1983, iar picturile recondi╚Ťionate ├«n 1991. Bisericile Adormirea Maicii Domnului (1744) ╚Öi Sf. Voievozi (1854), ├«n satele Homor├óciu ╚Öi Izvoarele. 4. Com. ├«n jud. Teleorman; 3.068 loc. (1998). P├ón─â ├«n 1965 s-a numit G─âuriciu (amintit documentar ├«n 1533). Bisericile Sf. Nicolae (1830-1834) ╚Öi Adormirea Maicii Domnului (1840), ├«n satul Izvoarele. 5. Com. ├«n jud. Tulcea; 4.066 loc. (1998). Centru viticol ╚Öi de vinifica╚Ťie. P├ón─â ├«n 1965 s-a numit Filimon S├órbu. 6. Sta╚Ťiune climateric─â ╚Öi de odihn─â ├«n raza com. Cerne╚Öti, jud. Maramure╚Ö, la poalele M-╚Ťilor Gut├ói, la 916 m alt. Clim─â submontan─â, cu veri r─âcoroase ╚Öi ierni relativ friguroase, cu aer curat ╚Öi ionizare accentuat─â a atmosferei. Indicat─â pentru tratarea afec╚Ťiunilor c─âilor respiratorii, a celor endocrine, a st─ârilor de debilitate, surmenaj etc.
IZVOARELE SUCEVEI, com. ├«n jud. Suceava, pe cursul superior al r├óului Suceava, la grani╚Ťa cu Ucraina; 2.308 loc. (1998).
IZVOR (<sl.) s. n. 1. Loc de ivire la suprafa╚Ťa p─âm├óntului a apei dintr-un strat acvifer sau a surplusului de ap─â dintr-un teren ml─â╚Ötinos sau turbos, constituind de multe ori ob├ór╚Öia unui curs de ap─â; i. este considerat uneori ╚Öi locul prin care se produce deversarea unui lac. Dup─â durata curgerii, se deosebesc: i. permanente, periodice ╚Öi intermediare. ├Än func╚Ťie de temperatura apei, exist─â: i. reci (cu temperaturi sub 20┬░C) ╚Öi i. termale (cu temperaturi mai mari de 20┬░C). Dup─â compozi╚Ťia chimic─â, se deosebesc: i. ordinare (cu con╚Ťinut p├ón─â la 0,1% s─âruri minerale), i. minerale (care con╚Ťin ├«ntre 0,1 ╚Öi 5% s─âruri minerale) ╚Öi i. radioactive. Dup─â particularit─â╚Ťile hidrogeologice sunt: i. descendente (apari╚Ťia la suprafa╚Ť─â a apelor subterane care circul─â ├«n stratul acvifer conform gravita╚Ťiei) ╚Öi i. ascendente (apari╚Ťia la suprafa╚Ť─â a apelor din stratul acvifer sub influen╚Ťa presiunii hidrostatice). ÔŚŐ I. carstic = ivirea la suprafa╚Ťa p─âm├óntului a apei acumulate ├«n fisurile ╚Öi ├«n golurile din calcare. 2. (FIZ.) Surs─â de lumin─â, de c─âldur─â etc. 3. Fig. Surs─â, cauz─â, ob├ór╚Öie, origine. 4. Fig. Document (╚Ötiin╚Ťific, istoric); izvod, informa╚Ťie. ÔŚŐ I. bibliografic = publica╚Ťie, lucrare sau document scris, folosit la studierea unei probleme sau la ├«ntocmirea unei lucr─âri ╚Ötiin╚Ťifice. 5. Izvoarele dreptului = forme de exprimare a dreptului: legea, decretul, Constitu╚Ťia, Codul de procedur─â penal─â, Codul de procedur─â civil─â.
IZVORU, com. în jud. Argeș, pe cursul inferior al râului Teleorman; 2.765 loc. (1998). Creșterea bovinelor. Biserica Sf. Nicolae (1701, cu picturi murale din 1829).
IZVORU B├éRZII, com. ├«n jud Mehedin╚Ťi; 2.855 loc. (1998). Combinat chimic (├«n satul H─âl├ónga) pentru producerea de ap─â grea necesar─â centralei atomoelectrice de la Cernavod─â. Cre╚Öterea bovinelor. Viticultur─â. ├Än satul Schitu Topolni╚Ťei se afl─â m─ân─âstirea Topolni╚Ťa, cu biserica T─âierea Capului Sf. Ioan Botez─âtorul (1644-1646; construit─â pe locul uneia din sec. 14); p─âstreaz─â picturi murale ├«n stil bizantin (din 1673). Dup─â secularizare (1863), m─ân─âstirea a fost p─âr─âsit─â ╚Öi re├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1930. Restaurat─â ├«n 1930-1932, 1991-1992.
IZVORU BERHECIULUI, com. în jud. Bacău; 1.566 loc. (1998).
IZVORU CRI╚śULUI, com. ├«n jud. Cluj, pe cursul superior al Cri╚Öului Repede; 1.640 loc. (1998). Prelucr. lemnului. Centru me╚Öte╚Öug─âresc (╚Ťes─âturi; obiecte de lemn). Rezerva╚Ťie de liliac s─âlbatic. ├Än satul Izvoru Cri╚Öului, men╚Ťionat documentar la 1276, se afl─â o biseric─â reformat─â (sec. 17, cu tavan casetat ╚Öi pictat ├«n 1764), iar ├«n satul Nada╚Öu, biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail ╚Öi Gravriil (1720-1730).
IZVORU MUNTELUI, lac de reten╚Ťie pe valea Bistri╚Ťei, ├«ntre M-╚Ťii Ceahl─âu (├«n V) ╚Öi St─âni╚Öoarei (├«n E), la 505 m alt., dat ├«n folosin╚Ť─â ├«n 1960; amenajat ├«n vederea furniz─ârii apei necesare hidrocentralei de pe valea Bistri╚Ťei; 32,6 km2. Lungime: 35 km; l─â╚Ťime max.: 2 km; ad. max.: 96 m. Vol.: 1,23 miliarde m3. Zon─â turistic─â.
IZVORU MURE╚śULUI, sta╚Ťiune climateric─â ╚Öi de odihn─â situat─â ├«n raza com. Vo╚Öl─âbeni, jud. Harghita, la poalele M-╚Ťilor H─â╚Öma╚Öu Mare, la 891 m alt. Climat de munte, cu veri r─âcoroase ╚Öi ierni friguroase, cu aer curat ╚Öi ionizare accentuat─â a atmosferei. Indicat─â pentru odihn─â ╚Öi pentru tratarea debilit─â╚Ťii, surmenajului, rahitismului, nevrozelor astenice etc.
IZVORUL MIRON, mănăstire situată în arealul com. Tomești (jud. Timiș), cu biserica având hramul Sf. Ilie, ctitorie din 1911 a lui Miron Cristea.
IZVORUL T─éU╚śOARELOR, pe╚Öter─â situat─â pe versantul st├óng al v─âii omonime din M-╚Ťii Rodnei, la 950 m alt. Constituit─â dintr-o re╚Ťea de galerii (8.830 m lungime), dezvoltate pe diaclaze, aflate ├«n pant─â, pe o diferen╚Ť─â de nivel de 425 m (cea mai ad├ónc─â pe╚Öter─â din Rom├ónia). Prezint─â s─âli uria╚Öe, cascade, pu╚Ťuri ╚Öi hornuri. Concre╚Ťiuni carstice rare. Faun─â cavernicol─â s─ârac─â. Greu accesibil─â. Monument al naturii.
a da de izvor expr. (intl.) a depista un obiectiv unde se poate ac╚Ťiona f─âr─â riscul de a fi prin╚Öi.
izvor s. n. sg. (friz.) ap─â de colonie.

Izvor dex online | sinonim

Izvor definitie

Intrare: izvor
izvor substantiv neutru