izolínie (-ni-e) s. f., art. izolínia (-ni-a), g.-d. art. izolíniei; pl. izolínii, art. izolíniile (-ni-i-)

izolínie s. f. linie

IZOLÍNIE s.f. Linie ce unește punctele în care o mărime are aceeași valoare. [Gen. -iei, var. isolinie s.f. / < izo- + linie].

IZOLÍNIE s. f. linie ce unește punctele în care o mărime are aceeași valoare. (< germ. Isolinie)

IZOLINÍE (< izo- + linie) s. f. Linie care unește pe o hartă punctele pe o hartă punctele de egală valoare ale unor elemente meteorologice, hidrologice, geologice, geografice etc.