izodinamică definitie

11 definiții pentru izodinamică

IZODINÁMIC, -Ă, izodinamici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care are aceeași componentă orizontală a câmpului magnetic. 2. S. f. Linie care trece prin punctele de egală intensitate a componentei orizontale a câmpului magnetic pământesc. – Din fr. isodynamique.
IZODINÁMIC, -Ă, izodinamici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care are aceeași componentă orizontală a câmpului magnetic. 2. S. f. Linie care trece prin punctele de egală intensitate a componentei orizontale a câmpului magnetic pământesc. – Din fr. isodynamique.
izodinámic adj. m., pl. izodinámici; f. izodinámică, pl. izodinámice
izodinámică s. f., g.-d. art. izodinámicii; pl. izodinámice
izodinámic adj. m., pl. izodinámici; f. sg. izodinámică, pl. izodinámice
izodinámică s. f., g.-d. art. izodinámicei; pl. izodinámice
IZODINÁMIC, -Ă adj. Care are, care produce aceeași energie. // s.f. izodinamică – curbă care unește într-un sistem fizico-chimic punctele cu aceeași energie. [Var. isodinamic, -ă adj., s.f. / < fr. isodynamique].
IZODINÁMIC, -Ă I. adj. care are, produce aceeași energie. II. s. f. 1. linie care unește punctele cu aceeași intensitate orizontală a câmpului magnetic terestru. 2. curbă care unește într-un sistem fizi-co-chimic punctele cu aceeași energie. (< fr. isodynamique)
IZODINÁMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de izodinamică; propriu izodinamicii. /<fr. isodynamique
IZODINÁMICĂ ~ce f. Linie pe hartă care unește punctele câmpului magnetic pământesc ce au aceeași intensitate. /<fr. isodynamique
IZODINÁMICĂ s. f. v. izodinamic [în DN].

izodinamică dex

Intrare: izodinamic
izodinamic adjectiv
Intrare: izodinamică
izodinamică substantiv feminin