Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru istm

ISTM, istmuri, s. n. F├ó╚Öie ├«ngust─â de p─âm├ónt care leag─â dou─â continente sau o peninsul─â de un continent ╚Öi care separ─â dou─â m─âri sau dou─â golfuri. ÔÇô Din fr. isthme, lat. isthmus.
ISTM, istmuri, s. n. F├ó╚Öie ├«ngust─â de p─âm├ónt care leag─â dou─â continente sau o peninsul─â de un continent ╚Öi care separ─â dou─â m─âri sau dou─â golfuri. ÔÇô Din fr. isthme, lat. isthmus.
ISTM, istmuri, s. n. Fîșie îngustă de pămînt care leagă două continente sau o peninsulă de un continent. O peninsulă înaintează în mare, un istm îngust o leagă cu uscatul. BART, S. M. 21.
istm s. n., pl. ├şstmuri
istm s. n., pl. ├şstmuri
ISTM s.n. Fâșie de pământ care unește o peninsulă cu un continent sau două continente între ele. 2. (Anat.) Partea îngustă a unui organ. [< fr. isthme, cf. gr. isthmos, lat. isthmus].
ISTM s. n. 1. fâșie care unește o peninsulă cu un continent, sau două continente între ele. 2. (anat.) partea îngustă a unui organ. (< fr. isthme, lat. isthmus, gr. isthmos)
ISTM ~uri n. geogr. Fâșie îngustă de pământ dintre două mări sau golfuri, care unește două continente sau un continent cu o peninsulă. /<fr. isthme, lat. isthmus
istm n. limbă de pământ între două golfuri: istmul de Suez.
*istm n., pl. ur─ş (vgr. isthm├│s). Limb─â de p─âm├«nt care une╚Öte alte do┼ş─â p─âm├«ntur─ş: istmu Corintulu─ş, al Suezulu─ş, al Panamale─ş (fals de Corint, de Suez, de Panam├í).

Istm dex online | sinonim

Istm definitie

Intrare: istm
istm substantiv neutru