IREGULARITÁTE, iregularități, s. f. 1. Lipsă de regularitate; neregularitate. 2. Faptă, atitudine care constituie o abatere de la lege, de la regulă. – Din fr. irrégularité, lat. irregularitas, -atis.

IREGULARITÁTE, iregularități, s. f. 1. Lipsă de regularitate; neregularitate. 2. Faptă, atitudine care constituie o abatere de la lege, de la regulă. – Din fr. irrégularité, lat. irregularitas, -atis.

IREGULARITÁTE, iregularități, s. f. (Rar) Neregularitate.

iregularitáte s. f., g.-d. art. iregularitắții; pl. iregularitắți

iregularitáte s. f. regularitate

IREGULARITÁTE s. v. neregularitate.

IREGULARITÁTE s.f. Neregularitate. [Cf. fr. irrégularité].

IREGULARITÁTE s. f. 1. neregularitate. 2. faptă, atitudine care constituie o abatere de la regulă. (< fr. irrégularité, lat. irregularitas)

IREGULARITÁTE ~ăți f. 1) Aspect iregular; lipsă de regularitate; neregularitate. 2) Atitudine sau faptă iregulară; abatere de la regula generală, de la lege. /<fr. irrégularité, lat. irregularitas, ~atis

*iregularitáte f. (mlat. irreguláritas, -átis). Lipsă de regularitate: iregularitatea uneĭ figurĭ. Fig. Iregularitatea unuĭ fel de vĭață. Lucru făcut fără regulă: iregularitatea uneĭ gestiunĭ administrative.

iregularitate s. v. NEREGULARITATE.