IORGOVÁN, iorgovani, s. m. (Bot.; reg.) Liliac1. – Din sb. jorgovan.

IORGOVÁN, iorgovani, s. m. (Bot.; reg.) Liliac1. – Din scr. jorgovan.

IORGOVÁN, iorgovani, s. m. (Regional) Liliac. Frunză verde iorgovan, Am un bade... Nu știu nume Cum i-oi pune. HODOȘ, P. P. 174.

iorgován s. m., pl. iorgováni

iorgován s. m., pl. iorgováni

IORGOVÁN s. v. liliac.

iorgován (iorgováni), s. m. – Liliac (Syringa vulgaris). – Mr. argăvan, megl. răgăvam. Tc. erguvan (Șeineanu, II, 227), prin intermediul sb. jorgovan; în dialecte, din bg., alb. argavan. – Der. iorgovană, s. f. (varietate de struguri).

iorgovan m. numele bănățean al liliacului. [Serb. IORGOVAN].

ĭorgován m. (sîrb. jergovan, [d. turc. pers. erghevan, erguvan], și jorgovan, d. ung. [și acesta tot d. turc.] orgovány-fa). Ban. Trans. Liliac (plantă) alb.

2) liliác m., pl. ĭecĭ (turc. ar. leĭlak, d. pers. lîlang, indigo; ngr. leĭl+aki, alb. lĭailĭa, bg. lilĕak, pol. lilak, ung. lile, it. lillà, fr. lilas, sp. lila și lilac, pg. lilaz. V. lulachĭ). Un copăcel oleaceŭ originar din Persia și care face florĭ micĭ violete, roșiatice saŭ albe cu miros plăcut și așezate în formă de strugurĭ (syringa vulgaris). – În Trans. ĭorgovan, scrinte și alt-fel.

iorgovan s. v. LILIAC.

IORGOVAN subst. dialectal, „liliac” plantă sau „mălin roșu” < srb.-cr. jorgovan < tc. ergevan. 1. – Iovan, eroul din baladă. 2. Erghevița b., olt. (Sd VII 3) și s. (Tis).