Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru involuntar

INVOLUNT├üR, -─é, involuntari, -e, adj. (Adesea adverbial) Care este f─âcut f─âr─â voie, neinten╚Ťionat. ÔÇô Din fr. involontaire, lat. involuntarius.
INVOLUNT├üR, -─é, involuntari, -e, adj. (Adesea adverbial) Care este f─âcut f─âr─â voie, neinten╚Ťionat. ÔÇô Din fr. involontaire, lat. involuntarius.
INVOLUNT├üR, -─é, involuntari, -e, adj. F─âcut f─âr─â voie, neinten╚Ťionat. Gest involuntar. Ôľş Am sim╚Ťit c─â gura mi se str├«mba ├«ntr-un sur├«s involuntar ╚Öi trist. CAMIL PETRESCU, P. 21. ÔŚŐ (Adverbial) Lipan ├«╚Öi pip─âi involuntar cravata. C. PETRESCU, C. V. 9. Involuntar ├«╚Öi ├«ncrunt─â ochii ╚Ö-o ├«ncre╚Ťitur─â ad├«nc─â ├«i crest─â fruntea ├«ntre spr├«ncene. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 154.
involuntár adj. m., pl. involuntári; f. involuntáră, pl. involuntáre
involuntár adj. m., pl. involuntári; f. sg. involuntáră, pl. involuntáre
INVOLUNT├üR adj. neinten╚Ťionat. (Un gest ~.)
Involuntar Ôëá inten╚Ťionat, voluntar, voit
INVOLUNT├üR, -─é adj. F─âr─â voin╚Ť─â, f─âr─â voie, neinten╚Ťionat. [Cf. fr. involontaire].
INVOLUNT├üR, -─é adj. (╚Öi adv.) f─âr─â voie, neinten╚Ťionat. (< fr. involontaire, lat. involuntarius)
INVOLUNT├üR ~─â (~i, ~e) ╚Öi adverbial 1) (despre ac╚Ťiuni, fapte etc.) Care nu este rezultatul unui act voluntar; f─âcut f─âr─â participarea con╚Ötiin╚Ťei sau a voin╚Ťei; incon╚Ötient; ma╚Öinal; mecanic; automat. 2) (despre persoane) Care se afl─â f─âr─â voie ├«ntr-o anumit─â situa╚Ťie. /<fr. involontaire, lat. involuntarius
involuntar a. f─âr─â consim╚Ťirea voin╚Ťei. ÔĽĹ adv. f─âr─â voie.
*involunt├ír, -─â adj. (lat. in-voluntarius). F─âcut f─âr─â vo─şe, f─âr─â s─â vre─ş. Adv. MÔÇÖam fript involuntar.
INVOLUNTAR adj. neinten╚Ťionat. (Un gest ~.)

Involuntar dex online | sinonim

Involuntar definitie

Intrare: involuntar
involuntar adjectiv