INTEMPERÁT, -Ă, intemperați, -te, adj. (Livr.) Nestăpânit, dezlănțuit, netemperat. – Din fr. intempéré.

INTEMPERÁT, -Ă, intemperați, -te, adj. (Livr.) Nestăpânit, dezlănțuit, netemperat. – Din fr. intempéré.

intemperát adj. m., pl. intemperáți; f. intemperátă, pl. intemperáte

intemperát adj. m. temperat

INTEMPERÁT, -Ă adj. Nestăpânit, dezlănțuit. [Cf. fr. intempéré].

INTEMPERÁT, -Ă adj. nestăpânit, dezlănțuit. (< fr. intempéré)

*intemperát, -ă adj. (lat. intemperatus). Care nu e temperat: climă intemperată. V. neastîmpărat.