INSUBORDONÁT, -Ă, insubordonați, -te, adj. Care nu este disciplinat; nesupus, nesubordonat, recalcitrant. – Din fr. insubordonné.

INSUBORDONÁT, -Ă, insubordonați, -te, adj. Care nu este disciplinat; nesupus, nesubordonat, recalcitrant. – Din fr. insubordonné.

INSUBORDONÁT, -Ă, insubordonați, -te, adj. (Rar) Care nu se supune normelor stabilite; nedisciplinat, recalcitrant. Fire insubordonată.

!insubordonát (-su-bor-/-sub-or-) adj. m., pl. insubordonáți; f. insubordonátă, pl. insubordonáte

insubordonát adj. m. (sil. mf. -sub-), pl. insubordonáți; f. sg. insubordonátă, pl. insubordonáte

INSUBORDONÁT adj. v. indisciplinat.

INSUBORDONÁT, -Ă adj. (Rar) Nesupus, recalcitrant. [Cf. fr. insubordonné].

INSUBORDONÁT, -Ă adj. nesupus, recalcitrant. (< fr. insubordonné)

INSUBORDONÁT ~tă (~ți, ~te) Care refuză să se supună; neascultător; nesupus. /<fr. insubordonné

insubordonat a. și m. care are spiritul revoltei.

*insubordonát, -ă adj. (fr. insubordonné. V. subordonat). Care are spiritu insubordinațiuniiĭ, nedisciplinat, nesupus: soldațĭ, elevĭ insubordonațĭ. – Se poate zice și insubordinat, după forma latină.

INSUBORDONAT adj. indisciplinat, neascultător, nedisciplinat, nesubordonat, nesupus, recalcitrant. (Soldat ~.)