INSONORIZÁ, insonorizez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A izola fonic; a reduce intensitatea zgomotelor dintr-un spațiu închis. – Din fr. insonoriser.

INSONORIZÁRE, insonorizări, s. f. Totalitatea operațiilor și măsurilor luate pentru a reduce intensitatea zgomotelor dintr-un spațiu închis. – După fr. insonorisation.

INSONORIZÁ, insonorizez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A izola fonic; a reduce intensitatea zgomotelor dintr-un spațiu închis. – Din fr. insonoriser.

INSONORIZÁRE, insonorizări, s. f. Totalitatea operațiilor și măsurilor luate pentru a reduce intensitatea zgomotelor dintr-o clădire, dintr-o încăpere etc. – După fr. insonorisation.

insonorizáre s. f., g.-d. art. insonorizắrii; pl. insonorizắri

insonorizá vb., ind. prez. 1 sg. insonorizéz, 3 sg. și pl. insonorizeáză

insonorizáre s. f., pl. insonorizări

INSONORIZÁRE s. insonorizație. (~ unei încăperi.)

INSONORIZÁ vb. I. tr. A face insonor, a reduce intensitatea zgomotelor dintr-un spațiu închis. [< fr. insonoriser].

INSONORIZÁRE s.f. Acțiunea de a insonoriza; izolare fonică; insonorizație; reducere a intensității zgomotelor, amuțire. [< insonoriza].

INSONORIZÁ vb. tr. a izola fonic, a reduce intensitatea zgomotelor dintr-un anumit spațiu. (< fr. insonoriser)

A INSONORIZÁ ~éz tranz. (încăperi, spații închise) A face să fie mai puțin sonor, folosind o izolație. /<fr. insonoriser

INSONORIZÁRE ~ări f. Totalitate de măsuri luate în vederea micșorării intensității zgomotelor dintr-o încăpere sau dintr-un spațiu închis. /<fr. insonorisation

insonorizáre s. f. 1980 Acțiunea de limitare a transmiterii undelor sonore v. kaldex (din insonoriza + -re; cf. fr. insonorisation)