INOPINÁT, -Ă, inopinați, -te, adj., adv. 1. Adj. La care nu te gândești; neprevăzut, neașteptat2. 2. Adv. Pe neașteptate. – Din fr. inopiné, lat. inopinatus.

INOPINÁT, -Ă, inopinați, -te, adj. La care nu te gândești; neprevăzut, neașteptat2. – Din fr. inopiné, lat. inopinatus.

INOPINÁT, -Ă, inopinați, -te, adj. La care nu te aștepți, neanunțat, neprevăzut. Vizită inopinată. Anchetă inopinată.

!inopinát (i-no-/in-o-) adj. m., pl. inopináți; f. inopinátă, pl. inopináte

inopinát adj. m. (sil. mf. in-), pl. inopináți; f. sg. inopinátă, pl. inopináte

INOPINÁT adj. brusc, instantaneu, neașteptat, neprevăzut, subit. (Plecarea lui ~.)

INOPINÁT, -Ă adj. Neprevăzut, neașteptat. [Cf. fr. inopiné].

INOPINÁT, -Ă adj. neprevăzut, neașteptat. ◊ (adv.) pe neașteptate. (< fr. inopiné, lat. inopinatus)

INOPINÁT ~tă (~ți, ~te) Care se produce pe neașteptate; fără a fi anunțat din timp; accidental; întâmplător; incidental. Sosire ~tă. /<fr. inopiné, lat. inopinatus

INOPINAT adj. brusc, instantaneu, neașteptat, neprevăzut, subit. (Plecarea lui ~.)

A STA LA PÂNDĂ PENTRU A PREVENI APARIȚIA INOPINATĂ A UNEI PERSOANE NEDORITE a sta de șase / de șest, a sta la perghea / de șest, a ține de șase, a ține lacătul / marginea.