INGERÍNȚĂ, ingerințe, s. f. Amestec ilegal, intervenție în treburile unei persoane sau în viața unui stat, tinzând la știrbirea libertății și a independenței de acțiune și la impunerea unui anumit punct de vedere. – Din fr. ingérence.

INGERÍNȚĂ, ingerințe, s. f. Amestec ilegal, intervenție în treburile unei persoane sau în viața unui stat, tinzând la știrbirea libertății și a independenței de acțiune și la impunerea unui anumit punct de vedere. – Din fr. ingérence.

INGERÍNȚĂ, ingerințe, s. f. Intervenție, amestec forțat în treburile unei persoane sau în viața unui stat, abuz tinzînd la știrbirea libertății și independenței de acțiune și la impunerea arbitrară a unui anumit punct de vedere (adesea cu scopul de a realiza un oarecare profit).

ingerínță (amestec) s. f., g.-d. art. ingerínței; pl. ingerínțe

ingerínță s. f., g.-d. art. ingerínței; pl. ingerínțe

INGERÍNȚĂ s. v. imixtiune.

INGERÍNȚĂ s.f. (Rar) Intervenție, amestec nedorit, forțat în viața unei persoane, a unui stat etc. [Cf. fr. ingérence].

INGERÍNȚĂ s. f. intervenție, amestec nedorit în viața unei persoane, a unui stat. (< fr. ingérence)

INGERÍNȚĂ ~e f. Amestec ilegal, nejustificat (în treburile altei persoane, altei țări etc.); imixtiune. /<fr. ingérence

ingerință f. intervenire, amestec (mai ales în alegeri).

INGERINȚĂ s. amestec, imixtiune, intervenție. (~ în treburile altui stat.)