inflige definitie

2 intrări

9 definiții pentru inflige

INFLÍGE, inflig, vb. III. Tranz. (Rar) A pedepsi. – Din fr. infliger.
INFLÍGE, inflíg, vb. III. Tranz. (Rar) A pedepsi. – Din fr. infliger.
inflíge (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. inflíg
inflíge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. inflíg
înflíge vb. (model de flexiune 664)
INFLÍGE vb. III. tr. (Rar) A pedepsi. [P.i. inflíg. / cf. fr. infliger, lat. infligere].
INFLÍGE vb. tr. a pedepsi. (< fr. infliger, lat. infligere)
inflige v. a impune o pedeapsă.
*inflíg, -flís, a -flíge v. tr. (lat. infligere, a lovi, a cĭocni, a aplica ceva dureros. V. con-flict). Aplic ceva dureros: a inflige cuĭva o pedeapsă, o înfrîngere, o pagubă. – Part. inflis inuz.

inflige dex

Intrare: inflige
inflige verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: înflige
înflige verb grupa a III-a conjugarea a X-a