Dicționare ale limbii române

O definiție pentru inerbare

inerbáre s. f. Plantare de ierburi ◊ „Specialiștii recomandă ca după executarea teraselor să fie bine consolidate taluzurile, folosindu-se în acest scop inerbările sau piatra acolo unde rezultă din desfundare.” R.l. 5 XII 83 p. 2 (din in- + iarbă)

Inerbare dex online | sinonim

Inerbare definitie

Intrare: inerbare
inerbare