INDESCRIPTÍBIL, -Ă, indescriptibili, -e, adj. Care nu poate fi descris sau exprimat în cuvinte, de nedescris. – Din fr. indescriptible.

INDESCRIPTÍBIL, -Ă, indescriptibili, -e, adj. Care nu poate fi descris sau exprimat în cuvinte, de nedescris. – Din fr. indescriptible.

INDESCRIPTÍBIL, -Ă, indescriptibili, -e, adj. Care este atît de neobișnuit, încît nu poate fi descris sau exprimat în cuvinte; de nedescris. Muntele... în tristeța indescriptibilă a sfîrșiturilor de zi pe munți, inspira neîncredere. IBRĂILEANU, A. 160.

indescriptíbil (-des-crip- / -de-scrip-) adj. m., pl. indescriptíbili; f. indescriptíbilă, pl. indescriptíbile

indescriptíbil adj. m. (sil. mf. -scrip-), pl. indescriptíbili; f. sg. indescriptíbilă, pl. indescriptíbile

INDESCRIPTÍBIL adj. inexprimabil, nedescriptibil, neexprimabil, negrăit, nespus, (livr.) indicibil, inefabil. (O situație ~.)

Indescriptibil ≠ descriptibil

INDESCRIPTÍBIL, -Ă adj. Care nu poate fi înfățișat în cuvinte; de nedescris. [Cf. fr. indescriptible].

INDESCRIPTÍBIL, -Ă adj. care nu poate fi înfățișat în cuvinte; de nedescris. (< fr. indescriptible)

INDESCRIPTÍBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi descris sau redat în cuvinte; de nedescris. [Sil. -de-scrip-] /<fr. indescriptible

indescriptibil a. ce nu poate fi descris: fericire indescriptibilă.

*indescriptíbil, -ă adj. (d. descriptibil; fr. indescriptible). Care nu se poate descrie: bucurie indescriptibilă. Adv. În mod indescriptibil.

INDESCRIPTIBIL adj. inexprimabil, nedescriptibil, neexprimabil, negrăit, nespus, (livr.) indicibil, inefabil.