INCOMODÁ, incomodez, vb. I. Tranz. A tulbura liniștea cuiva; a deranja, a stingheri, a stânjeni. – Din fr. incommoder, lat. incommodare.

INCOMODÁRE s. f. Acțiunea de a incomoda și rezultatul ei. – V. incomoda.

INCOMODÁ, incomodez, vb. I. Tranz. A tulbura liniștea cuiva; a deranja, a stingheri, a stânjeni. – Din fr. incommoder, lat. incommodare.

INCOMODÁRE s. f. Acțiunea de a incomoda și rezultatul ei. – V. incomoda.

INCOMODÁ, incomodez, vb. I. Tranz. A tulbura liniștea cuiva; a deranja, a stingheri.

incomodá (a ~) vb., ind. prez. 3 incomodeáză

incomodáre s. f., g.-d. art. incomodắrii

incomodá vb., ind. prez. 1 sg. incomodéz, 3 sg. și pl. incomodeáză

incomodáre s. f., g.-d. art. incomodării; pl. incomodări

INCOMODÁ vb. v. deranja.

INCOMODÁRE s. v. deranjare.

INCOMODÁ vb. I. tr. A produce cuiva o supărare; a deranja, a stingheri. [< fr. incommoder, cf. it. incomodare].

INCOMODÁRE s.f. Acțiunea de a incomoda. [< incomoda].

INCOMODÁ vb. tr. a deranja, a jena, a stingheri. (< fr. incommoder, lat. incommodare)

A INCOMODÁ ~éz tranz. A face să aibă lipsă de comoditate în acțiuni; a împiedica să se simtă liber în acțiuni; a stingheri; a stânjeni; a jena. /<fr. incommoder, lat. incommodare

incomodà v. a cauza jenă, a pricinui supărare.

*incomodéz v. tr. (lat. in-cómmodo, -áre). Cauzez incomoditate: cizma-l incomodează’n mers. Fig. Prezența luĭ îl incomoda.

INCOMODA vb. a deranja, a încurca, a jena, a stingheri, a stînjeni, a supăra, a tulbura, (livr.) a conturba, a importuna, (rar) a sinchisi, (pop.) a zăticni, (Mold. și Bucov.) a zăhăi, (înv.) a sminti. (Te rog să nu-l ~ de la lucru.)

INCOMODARE s. deranjare, jenare, stinghereală, stingherire, stînjeneală, stînjenire, tulburare, (livr.) conturbare, (pop.) zăticnire. (~ cuiva de la lucru.)