ÎNCASTRÁ, încastrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. – Din fr. encastrer.

ÎNCASTRÁ, încastrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o legătură între două elemente ale unui ansamblu pentru a împiedica mișcarea lor. – Din fr. encastrer.[1]

ÎNCASTRÁ, încastrez, vb. I. Tranz. A înțepeni un corp în altul. ♦ A realiza între două corpuri o legătură care să împiedice orice mișcare relativă a lor.

încastrá (a ~) vb., ind. prez. 3 încastreáză

încastrá vb., ind. prez. 1 sg. încastréz, 3 sg. și pl. încastreáză[1]

INCASTRÁ vb. I. v. încastra.

ÎNCASTRÁ vb. I. tr. A înțepeni, a lega fix două corpuri (îmbucându-le unul în altul, în falțuri etc.) în așa fel încât să se împiedice orice mișcare de rotire sau de translație a lor. [Var. incastra vb. I. / < fr. encastrer, cf. it. incastrare].

ÎNCASTRÁ vb. tr. a înțepeni, a lega fix două corpuri în așa fel încât să se împiedice orice mișcare de rotire sau de translație. (< fr. encastrer)

A ÎNCASTRÁ ~éz tranz. tehn. (corpuri, elemente ale unui corp etc.) A fixa printr-o legătură pentru a împiedica mișcarea relativă. [Sil. -cas-tra] /<fr. encastrer[1]