Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru incarbonizare

INCARBONIZ├üRE s. f. Ansamblu de procese de natur─â fizic─â, chimic─â sau biologic─â, ├«n cursul c─âruia substan╚Ťele organice vegetale depuse pe fundul unui bazin de sedimentare se ├«mbog─â╚Ťesc ├«n carbon, transform├óndu-se ├«n c─ârbuni. [Var.: ├«ncarboniz├íre s. f.] ÔÇô ├Än + carbonizare.
ÎNCARBONIZÁRE s. f. v. incarbonizare.
INCARBONIZÁRE s. f. v. încarbonizare.
├ÄNCARBONIZ├üRE s. f. Proces biochimic lent de transformare a substan╚Ťelor organice din plante ├«n c─ârbuni. ÔÇô ├Än + carbonizare.[1]
incarbonizáre s. f., g.-d. art. incarbonizắrii
incarbonizáre s. f., g.-d. art. incarbonizării[1]
încarbonizáre s. f., g.-d. art. încarbonizării[1]
INCARBONIZARE s.f. v. încarbonizare.
├ÄNCARBONIZ├üRE s.f. Transformare biochimic─â lent─â a substan╚Ťelor organice din plante ├«n c─ârbuni de p─âm├ónt. [Var. incarbonizare s.f. / et. incert─â].
INCARBONIZ├üRE s. f. proces de transformare biochimic─â lent─â a substan╚Ťelor organice din plante ├«n c─ârbuni de p─âm├ónt. (< in + carbonizare)
INCARBONIZ├üRE ~─âri f. Proces de transformare a resturilor vegetale, sedimentate pe fundul unui bazin, ├«n c─ârbuni (sub influen╚Ťa diferitor factori). [G.-D. incarboniz─ârii] / in- + carbonizare[1]
INCARBONIZ├üRE (< in- + carbonizare) s. f. Ansamblul de procese de natur─â chimic─â, fizic─â ╚Öi biologic─â, ├«n cursul c─âruia substan╚Ťele organice vegetale depuse pe fundul unui bazin de sedimentare (celuloz─â, lignin─â, pectin─â etc.) se ├«mbog─â╚Ťesc ├«n carbon, transform├óndu-se ├«n c─ârbuni. I. cuprinde dou─â faze principale: turbificarea ╚Öi metamorfozarea.

Incarbonizare dex online | sinonim

Incarbonizare definitie

Intrare: încarbonizare
încarbonizare substantiv feminin
incarbonizare substantiv feminin