INAPETÉNȚĂ s. f. Lipsă de poftă de mâncare, întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice etc.; anorexie. ♦ Fig. Lipsă de interes. – Din fr. inappétence.

INAPETÉNȚĂ s. f. Lipsă de poftă de mâncare, întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice etc.; anorexie. – Din fr. inappétence.

!inapeténță (i-na-/in-a-) s. f., g.-d. art. inapeténței

inapeténță s. f. (sil. mf. in-), g.-d. art. inapeténței

INAPETÉNȚĂ s. v. anorexie.

INAPETÉNȚĂ s.f. Lipsă de poftă de mâncare; anorexie. [Cf. fr. inappétence, it. inappetenza].

INAPETÉNȚĂ s. f. anorexie. (< fr. inappétence)

INAPETÉNȚĂ f. Lipsă a poftei de mâncare. [G.-D. inapetenței] /<fr. inappétence

INAPETENȚĂ s. (MED.) anorexie.