IMPURIFICÁ, impurífic, vb. I. Tranz. (Rar) A murdări; a polua. – Im2- + purifica.

IMPURIFICÁ, impurífic, vb. I. Tranz. (Rar) A murdări; a polua. – Im2- + purifica.

impurificá vb., ind. prez. 1 sg. impurífic, 3 sg. și pl. impurífică

IMPURIFICÁ vb. I. tr. A schimba compoziția normală a unui mediu sau a unui produs prin adăugarea de substanțe vătămătoare; a face impur, a strica. [Et. incertă].

IMPURIFICÁ vb. tr. a schimba compoziția normală a unui mediu, a unui produs prin adăugarea de substanțe dăunătoare; a polua. (< impur + – ifica)

A IMPURIFICÁ impurífic tranz. (un mediu, un produs etc.) A schimba compoziția naturală prin adăugarea unei substanțe vătămătoare. /<in- + a purifica