*implícit, -ă adj. (lat. implicitus îld. implicátus, part. d. implicare, a implica). Implicat, cuprins în vorbă, dar nu în terminĭ formalĭ: libertatea e condițiunea implicită a responsabilitățiĭ morale. Încredere implicită, încredere dată fără examin anterior. Voință implicită, care se manifestă maĭ mult pin fapte de cît pin vorbe. Propozițiune implicită, eliptică, exprimată pintr’un singur cuvînt, ca: Fie! Sărițĭ! Adv. În mod implicit: ideĭe conținută implicit într’alta. – Și implicít (după fr.). V. explicit.