*implic, a -á v. tr. (lat. im-plico, -áre, de unde vine it. impiegare și fr. employer, a întrebuința. V. impĭegat, plic, plec). Vîr, amestec (într’un delict): a implica pe cineva într’o afacere incorectă, într’o acuzațiune. Cuprind, atrag, amestec: adevăratu patriotizm implică cea maĭ mare dezinteresare.