IMPERMEÁBIL, -Ă, impermeabili, -e, adj. (Despre corpuri) Care nu lasă să treacă prin el un fluid. Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă. IBRĂILEANU, A. 7. S-a îmbrăcat cu mantaua impermeabilă de mătase. CARAGIALE, O. I 278. ♦ (Substantivat, n.) Manta, pardesiu de ploaie (uneori cauciucat). – Pronunțat: -me-a-.