Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru imergere

IM├ëRGE, im├ęrg, vb. III. Tranz. (Tehn.) A scufunda par╚Ťial sau total un corp ├«ntr-un mediu fluid; a imersa. ÔÇô Din fr. immerger, engl. immerge.
IM├ëRGERE, imergeri, s. f. (Tehn.) Ac╚Ťiunea de a imerge. ÔÇô V. imerge.
IM├ëRGE, im├ęrg, vb. III. Tranz. (Tehn.) A scufunda par╚Ťial sau total un corp ├«ntr-un mediu fluid; a imersa. ÔÇô Din fr. immerger, engl. immerge.
IM├ëRGERE, imergeri, s. f. (Tehn.) Ac╚Ťiunea de a imerge. ÔÇô V. imerge.
im├ęrge vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. im├ęrg, 3 sg. im├ęrge
im├ęrgere s. f., pl. im├ęrgeri
IMÉRGE vb. III. tr. (Tehn.; liv.) A scufunda, a afunda (într-un lichid); a pătrunde într-un lichid. [< it., lat. immergere, cf. fr. immerger].
IMÉRGE vb. tr. a scufunda, a afunda un corp într-un mediu fluid. (< fr. immerger, lat. immergere)
A IM├ëRGE im├ęrg tranz. tehn. (corpuri solide) A cufunda (par╚Ťial sau total) ├«ntr-un lichid. /<fr. immerger, engl. immerge

Imergere dex online | sinonim

Imergere definitie

Intrare: imerge (conj. 3 imearg─â)
imerge conj. 3 imearg─â verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: imergere
imergere substantiv feminin
Intrare: imerge (conj. 3 imerg─â)
imerge conj. 3 imerg─â verb grupa a III-a conjugarea a X-a