iluzionare definitie

22 definiții pentru iluzionare

ILUZIONÁ, iluzionez, vb. I. Refl. și tranz. A(-și) face iluzii; a (se) amăgi. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. illusionner.
ILUZIONÁRE, iluzionări, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) iluziona. ♦ Fig. Închipuire, visare. [Pr.: -zi-o-] – V. iluziona.
ILUZIONÁ, iluzionez, vb. I. Refl. și tranz. (Rar) A(-și) face iluzii; a (se) amăgi. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. illusionner.
ILUZIONÁRE, iluzionări, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) iluziona. ♦ Fig. Închipuire, visare. [Pr.: -zi-o-] – V. iluziona.
ILUZIONÁ, iluzionez, vb. I. Refl. (Rar) A-și face iluzii, a se amăgi. – Pronunțat: -zi-o-.
ILUZIONÁRE, iluzionări, s. f. Închipuire, visare. Lipsă de iluzionare și avînt. IBRĂILEANU, SP. CR. 104. – Pronunțat: -zi-o-.
iluzioná (a ~) (-zi-o-) vb., ind. prez. 3 iluzioneáză
iluzionáre (-zi-o-) s. f., g.-d. art. iluzionắrii; pl. iluzionắri
iluzioná vb. (sil. -zi-o-), ind. prez. 1 sg. iluzionéz, 3 sg. și pl. iluzioneáză
iluzionáre s. f. (sil. -zi-o-), g.-d. art. iluzionării; pl. iluzionări
ILUZIONÁ vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.
ILUZIONÁRE s. v. ademenire, amăgire, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trișare.
ILUZIONÁ vb. I. refl., tr. (Rar) A (se) amăgi, a(-și) face iluzii. [Pron. -zi-o-. / < fr. illusionner].
ILUZIONÁRE s.f. (Rar) Acțiunea de a (se) iluziona; (fig.) închipuire, visare. [< iluziona].
ILUZIONÁ vb. refl., tr. a (se) amăgi, a(-și) face iluzii. (< fr. illusionner)
A ILUZIONÁ ~éz tranz. (persoane) A face să se iluzioneze. [Sil. zi-o-] /<fr. illusionner
A SE ILUZIONÁ mă ~éz intranz. A-și face iluzii. /<fr. illusioner
iluzionà f. 1. a cauza iluziuni; 2. a-și face iluziune.
*iluzionéz v. tr. (d. iluziune; fr. illusionner). Rar. Produc iluziune.
iluzionár adj. m., pl. iluzionári, f. sg. iluzionáră, pl. iluzionáre
iluziona vb. v. ADEMENI. AMĂGI. ÎNCÎNTA. ÎNȘELA. MINȚI. MOMI. PĂCĂLI. PROSTI. PURTA. TRIȘA.
iluzionare s. v. ADEMENIRE. AMĂGIRE. ÎNȘELARE. ÎNȘELĂCIUNE. ÎNȘELĂTORIE. MOMIRE. PĂCĂLEALĂ. PĂCĂLIRE. PĂCĂLIT. PROSTIRE. PROSTIT. TRIȘARE.

iluzionare dex

Intrare: iluziona
iluziona verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -zi-o-
Intrare: iluzionare
iluzionare substantiv feminin
  • silabisire: -zi-o-
Intrare: iluzionar
iluzionar adjectiv